Cum reuşesc reţelele sociale să submineze dezbaterile politice dintre cetăţeni

Chiar dacă Internetul este privit ca un instrument util pentru propagarea mesajelor sociale sau politice, un studiu realizat recent de Centrul de Cercetare Pew şi Universitatea americană Rutgers sugerează că reţeaua globală subminează tot mai mult dezbaterea politică efectivă, scrie „The New York Times”.

Reţelele sociale precum Twitter sau Facebook, folosite în fiecare minut de milioane de oameni la nivel global, diminuează diversitatea de opinii în legătură cu subiectele politice. Acest lucru îi face pe oameni să îşi cenzureze singuri părerile politice diferite de prietenii lor, atât reali cât şi virtuali, ceea ce conduce automat la o dezbatere ineficientă a problemelor de natură politică.

Oamenii de stiinţă ai centrului de cercetare Pew şi ai Universităţii Rutgers afirmă într-un nou raport că persoanele care folosesc reţelele sociale în mod regulat sunt mai reticenţi să îşi exprime opiniile politice divergente în spaţiul public.

Astfel, se creează o polarizare a părerilor, deoarece oamenii vor rămâne în contact cu cei care gândesc la fel ca ei. Mai mult decât atât, serviciile de Internet şi motoarele de căutare amplifică acest efect prin utilizarea algoritmilor, destinaţi să arate tot mai mult conţinut asemănător cu opiniile unui utilizator.

„Cei care folosesc reţelele sociale reuşesc să găsească noi modalităţi de a participa la problemele politice, însă există o diferenţă semnificativă între a lua parte la aceste subiecte şi a delibera pe marginea lor. Într-o democraţie veritabilă, oamenii sunt expuşi şi opiniilor divergente, ceea ce mediul virtual nu încurajează acest lucru”, spune Keith N. Hampton, profesor în Ştiinţele Comunicării la Universitatea Rutgers şi autor al studiului.

Oamenii de ştiinţă au dorit să investigheze dacă şi în cazul Internetului se poate aplica teoria „Spiralei tăcerii”, iniţiată de cercetătoarea germană Elisabeth Noelle-Neumann, conform căreia oamenii cu opinii divergente de cele ale majorităţii vor fi mai degrabă „tăcuţi”, pentru a nu fi izolaţi.

Studiul atestă însă faptul că un asemenea comportament există şi în mediul online, deoarece oamenii se asociază şi urmăresc mai degrabă opinii care sunt în acord cu cele personale. Mai mult decât atât, cercetătorii menţionează că din multe puncte de vedere, Internetul adânceşte această diviziune. Companii precum Facebook sau Twitter folosesc de exemplu algoritmi prin care afişează doar ştirile publicate de prietenii unui utilizator, ascunzându-le pe celelalte.

De asemenea, oamenii de ştiinţă afirmă că majoritatea persoanelor au nevoie de „acordul” celorlalţi asupra modului în care gândesc, deoarece nu vor să fie izolaţi de un anumit grup. Acest lucru demonstrează încă o dată teoria lui Elisabeth Noelle-Neumann, mai afirmă cercetătorii.