Cum arată, de fapt, Internetul? Reţeaua cablurilor care leagă omenirea la Google Facebook şi întreg universul www
0Când e vorba de dezvoltarea Internetului pe viitor, multă lume discută despre 4G şi conexiuni wireless mai bune, dar, în esenţă, întreg Internetul se bazează pe o reţea de cabluri submarine care leagă toată omenirea.
Compania de cercetare TeleGeography a creat harta cablurilor submarine. Acestea reprezintă coloana vertebrală a Internetului şi a telecomunicaţiilor de pe glob şi sunt derulate pe fundul mărilor şi oceanelor. În ultimii ani se discută tot mai multe de dezvoltarea reţelelor wireless, fie că sunt de tip telecom (4G, cel mai nou standard), fie că sunt cele WiFi, dar Alan Mauldin, directorul TeleGeography, susţine, într-un interviu pentru CNN, că această reţea de cabluri nu ar trebui dată uitării.
Conform lui Mauldin, 99% din comunicaţiile internaţionale se folosesc de această infrastructură, pe când sateliţii, o tehnologie costisitoare, sunt mai potriviţi transmisiunilor în zone izolate, spre comunităţi rurale. „Prin sateliţi nu poţi trimite la fel de mult ca prin cablu. Comparând cantitatea de date pe care o poţi transmite prin cele două medii, se vede că prin cablu e mult mai ieftin“, a declarat Mauldin.
Sunt tone de cabluri derulate între continente, între ţări şi insule. Atunci când se decide amplasarea încă unei legături, oamenii responsabili de acest proces iau în calcul ce falii oceanice să evite sau ce ţări. Doar pentru că sunt amplasate pe fundul apelor planetei nu înseamnă că aceste cabluri sunt lipsite de probleme. Directorul TeleGeography susţine că 75% din probleme sunt cauzate de factori externi, de la ancore de ambarcaţiuni la pescari, dar nu lipsesc nici cutremurele şi erupţiile vulcanilor submarini.
Cum arată un cablu submarin: fibra optică este protejată de diverse straturi de alte materiale, de la metal la nylon şi silicon.
Mauldin a mai spus că în ultimii ani ţările şi-au asigurat mai multe legături ca să nu rămână niciodată în „întuneric“. Există însă insule şi ţări mai sărace care nu-şi permite decât una sau două legături, dar încearcă să compenseze cu legături terestre. Peste Atlantic sunt dispuse 13 cabluri, dar doar 20% din capacitatea lor a fost atinsă. Mauldin susţine că deşi nu au mai fost dispuse cabluri noi în 2013, nu există pericol de suprafolosire. „Operatorii fac eforturi constante de a adapta cablurile la consumul de date“, a afirmat acesta.
Când vine vorba de costuri, Mauldin susţine că ultimul peste Pacific a costat 300 de milioane de dolari. Un alt cablu care a intrat în folosire în Asia, anul trecut, a costat 400 de milioane de dolari. „Costul vine din lungimea cablului, dar şi cât anume din el este pe pământ. Un cablu complicat care leagă până la 10 ţări diferite trecând peste mii de kilometri va costa mai mult decât unul care leagă doar două puncte“, a completat Mauldin.
Pe viitor, pentru prima parte a anului 2016, se încearcă implementarea unei legături între Marea Britanie şi Japonia. Apoi, este în lucru o conexiune între SUA, Mexic şi alte câteva ţări din America de Sud, proiect susţinut de Carlos Slim, unul dintre cei mai bogaţi oameni ai planetei. Acest proiect urmează a se finaliza până în 2015. Mai urmează o legătură între India şi Malaezia.
Află mai multe despre Internet: