Consecințe ale hotărârii deciziei privind monopolul ilegal deținut de Google. Câți utilizatori vor căuta alternative
0După ce un judecător din SUA a decis că Google a acționat ilegal pentru a menține monopolul asupra căutărilor online, au apărut și întrebările legate de ce se va întâmpla cu acest gigant al tehnologiei și în ce măsură utilizatorii săi se vor orienta către alternative.
Lumea tehnologiei încă procesează decizia potențial seismică a unui judecător american, conform căreia Google deține în mod ilegal monopolul căutărilor online și al publicității aferente, potrivit BBC.
După ce compania a fost dată în judecată de Departamentul de Justiție al SUA, în 2020, pentru controlul asupra a aproximativ 90% din piața de căutare online, a fost nevoie de patru ani pentru a se ajunge la această decizie, însă procesul juridic va mai continua o perioadă, dat fiind apelul inevitabil al Alphabet, proprietarul Google, la soluția instanței.
Totuși, sunt luate în calcul potențialele consecințe ale deciziei, care variază de la amenzi în numerar la alte remedii (măsuri coercitive) mai complicate.
Guvernul SUA vrea „măsuri structurale de remediere" în legătură cu monopolul Google în domeniul căutărilor online, despre care judecătorul a decis că este ilegal.
Cel mai mare impact s-ar înregistra dacă ar cere Google să se împartă în bucăți mai mici - o măsură pe care oficialii americani nu au exclus-o, potrivit BBC.
Google, mult mai mult decât o simplă căutare
Un exemplu ar fi Android, o firmă pe care a cumpărat-o pentru 50 de milioane de dolari (39,3 milioane de lire sterline) în 2005, care rulează acum pe majoritatea telefoanelor inteligente - sau YouTube, o achiziție de 1,65 miliarde de dolari în 2006, care generează acum venituri uriașe în fiecare an.
Dacă măsurile de remediere ar fi îndreptate în aceste direcții, Motorul de căutare propriu-zis ar fi transformat într-o afacere separată de aceste firme ale companiei.
O asemenea măsură n-ar fi pe placul executivilor Alphabet, se arată în analiza BBC, care precizează însă că, atâta timp cât Google rămâne motorul de căutare implicit pe dispozitive, este puțin probabil ca consumatorul mediu să observe diferența.
Un alt remediu potențial are în vizor practica Google de a plăti alte companii pentru a utiliza Google.
Guvernul Statelor Unite a arătat în instanță că Google plătește în prezent către firme precum Apple mai mult de 10 miliarde de dolari pe an pentru a fi preinstalat ca motor de căutare implicit pe dispozitivele sau platformele acestora, iar judecătorul a fost de acord.
Dacă Google nu ar fi cheltuit acești bani, marile companii ar fi putut fi încurajate să își dezvolte propria experiență de căutare.
În schimb, browserul Safari al Apple folosește Google în mod implicit ori de câte ori utilizatorul caută pe Internet.
Înființarea unui rival Google, una dintre consecințele posibile ale unor măsurilor corective împotriva gigantului tehnologic
Apare întrebarea ce s-ar întâmpla în cazul în care măsurile corective ar afecta în mod semnificativ capacitatea Google de a plăti alte companii pentru a o utiliza. Unul dintre aceste răspunsuri este că aceste companii ar putea înființa un rival.
În cazul în care utilizatorii ar fi puși să opteze, ar fi ușor de imaginat un fel de ecran de alegere, în care persoanele care deschid un browser pentru prima dată ar fi întrebate dacă doresc să utilizeze Google sau o alternativă precum Bing de la Microsoft.
Potrivit BBC, este mai greu de imaginat că acest lucru îi va determina pe oameni să abandoneze Google în masă, din simplul motiv că, majoritatea utilizatorilor consideră că acesta funcționează bine.
Efectele, dacă vor exista, nu vor apărea prea curând
Experiența trecutului sugerează că, orice s-ar întâmpla în continuare, e nu se va întâmpla prea curând.
De exemplu, în 1999, Microsoft s-a aflat într-o situație foarte asemănătoare cu cea în care este acum Google. Atunci, un judecător american a concluzionat că firma a creat un monopol, iar un an mai târziu un tribunal a ordonat desființarea firmei.
Dar Microsoft a făcut apel la decizie, iar în 2001 decizia inițială de desființare a fost anulată, iar până la sfârșitul anului 2002, Microsoft a ajuns la o înțelegere cu Departamentul de Justiție al SUA, pe care un judecător a acceptat-o.
Anumite state americane nu au fost de acord, astfel că, abia în 2004, la cinci ani după decizia inițială, înțelegerea a fost semnată oficial.