Conceptul de răpire virtuală - cum funcționează și cum îl putem depista

Răpirea virtuală este o înșelătorie care profită de frica și panica care apar atunci când cineva crede că persoana dragă a fost răpită. În loc să răpească fizic victima, escrocii urmăresc să obțină bani sau un anumit avantaj prin crearea unei iluzii convingătoare de răpire, scrie Raj Kapoor pe blogul ESET.

Metoda tradițională

Una dintre cele mai tradiționale abordări ale răpirii virtuale implică clonarea numărului de telefon al victimei. Escrocul va suna un membru al familiei victimei sau unul dintre prietenii victimei, creând o atmosferă haotică cu zgomot de fundal pentru a face să pară că victima este în pericol imediat. Escrocul ar cere apoi o răscumpărare pentru eliberarea victimei.

Pentru a spori credibilitatea înșelăciunii, autorii folosesc adesea informații din surse publice (OSINT) pentru a aduna detalii despre victimă și apropiații acesteia. Aceste informații îi ajută pe escroci să facă înșelătoria mai plauzibilă, de exemplu, vizând persoane despre care se știe că sunt în călătorie sau că sunt plecate de acasă, prin monitorizarea conturilor lor de social media.

Clonarea vocii cu ajutorul tehnologiei

O versiune mai avansată și mai rafinată a răpirii virtuale implică obținerea de mostre ale vocii victimei și utilizarea platformelor de inteligență artificială pentru a crea o clonă a acesteia. Escrocul mai apoi poate să sune familia sau prietenii victimei, să impersoneze victima și să facă cereri îngrijorătoare.

Fezabilitatea clonării vocii

Pentru a demonstra fezabilitatea tehnicii de clonare a vocii, cercetătorii ESET au experimentat cu un software gratuit de editare video și audio bazat pe tehnologia AI. Aceștia au înregistrat vocea lui Jake Moore, consilier global de securitate al ESET, din diverse videoclipuri disponibile online și au încercat să creeze o clonă convingătoare a vocii sale.

În acest clip îl poți vedea și auzi pe Jake Moore în realitate.

Iar de AICI poți descărca o mostră cu vocea lui falsă, generată de AI.

Limitări și potențiale utilizări abuzive

În timp ce încercarea inițială de clonare a vocii a prezentat deficiențe în ceea ce privește ritmul și tonul, și a folosit un vocabular limitat, potențialul de a utiliza în mod nefast această tehnologie rămâne evident. Infractorii ar putea exploata răpirea virtuală prin trimiterea de mesaje vocale care includ informații personale obținute prin tehnici OSINT, ceea ce face ca înșelătoria să fie mai convingătoare.

În plus, persoanele cu funcții de conducere, cum ar fi directorii generali ai companiilor de tehnologie, ar putea deveni ținte pentru astfel de escrocherii datorită prezenței lor publice. Prin clonarea vocii acestora, escrocii ar putea manipula angajații din cadrul companiei să efectueze acțiuni nedorite. Combinată cu alte tactici de inginerie socială, acest tip de escrocherie ar putea deveni atât un instrument puternic, cât și o problemă dificilă de combătut pe măsură ce tehnologia evoluează.

Un motiv de îngrijorare?

Această transformare a tehnicii existente de răpire virtuală, prin care escrocii creează iluzia unei răpiri fără a lipsi fizic de libertate pe cineva, reprezintă o evoluție îngrijorătoare în domeniul criminalității informatice. Utilizarea abuzivă a platformelor AI pentru a clona voci ridică serioase probleme etice și de securitate.