„Viitorul aeronavelor”, avionul în formă de V, a efectuat primul său zbor de test VIDEO

„Flying-V”, cum a fost numit avionul, ar urma să aibă o eficienţă sporită cu 20% faţă de cele mai bune aeronave existente.

KLM, în colaborare cu Universitatea Tehnică Delft (TU Delft) din Olanda, au realizat primul zbor de test al machetei lui „V-ului Zburător”, un avion care are două aripi uriaşe în care se vor situa zona cargo, pasagerii şi combustibilul, şi care ar trebui să aibă o eficienţă cu 20% mai mare faţă de cele mai avansate aeronave existente astăzi.

Testul a avut loc la o bază aeriană din Germania şi, alături de KLM, o altă companie aeriană s-a alăturat proiectului, ajutând la realizarea testelor - francezii de la Airbus.

Macheta avionului cântăreşte 22,5 kilograme, are o deschidere a aripilor de 3,06 metri şi o lungime de 2,76 metri. A fost pilotată de la distanţă de un pilot de drone de la Universitatea Tehnică Delft, Nando van Arnhem.

Modelul de test a realizat mai multe exerciţii, precum decolarea, diferite manevre în aer şi simulări de aterizare, până când bateriile sale s-au golit. Roelof Vos, profesor asistent la TU Delft şi manager de proiect, a declarat: „una dintre temerile noastre era că aeronava va avea dificultăţi la decolare, deoarece calculele efectuate anterior au arătat că <<rotaţia>> ar putea fi o problemă. Echipa a optimizat modelul de zbor pentru a preveni asta, însă trebuia să zburăm ca să fim siguri”. 

Avionul ar putea fi folosit din 2040 şi va avea 314 pasageri

El adaugă însă că design-ul actual al modelului „face ca echilibrarea aripilor să fie dificilă, iar asta a dus la o aterizare puţin cam dură a avionului”, un lucru care era însă prevăzut de ingineri.

Conceptul „V-ului Zburător” a fost anunţat în iunie anul trecut, la Seul, atunci când KLM a semnat un acord pentru susţinerea dezvoltării sale. În configuraţia sa iniţială, avionul ar urma să aibă 314 pasageri, împărţiţi în două clase diferite. Intrarea sa în circulaţie, dacă dezvoltarea va merge conform planurilor, ar urma să fie făcută între 2040 şi 2050.