VIDEO Turbinele care „produc“ fulgere
0Cu toţii ştim că turbinele eoliene produc electricitate, dar le-aţi văzut cumva „producând“ fulgere? Ei bine, acest lucru chiar se întâmplă.
O zi furtunoasă poate fi o mană cerească pentru un operator al unei centrale eoliene deoarece aceasta produce mai multă energie decât în mod normal. Însă trebuie manevrată atent, deoarece o viteză prea mare poate afecta turbina. Acesta nu este, însă, singurul pericol. Obiectele foarte înalte atrag, de regulă, şi fulgere, astfel că sunt lovite. Numai că s-a constatat că turbinele eoliene atrag mult mai multe decât alte tipuri de structuri înalte, cum ar fi celulele operatorilor telecom. Oamenii de ştiinţă s-au întrebat de ce.
Pentru a desluşi ce se întâmplă, cercetătorii Joan Montanyà şi Oscar van der Velde, de la Universitatea Politehnică a Cataloniei, din Barcelona, au instalat o reţea de senzori şi camere foarte performante într-o fermă eoliană din Spania. Cei doi au colaborat cu Earle Williams de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) şi, în esenţă, au creat o hartă 3D.
Şi aşa au capturat în imagini un fenomen foarte rar. Reţeaua a descoperit flash-uri periodice de câte trei secunde deasupra turbinelor. Într-un caz, acestea au durat peste o oră. Acestea erau, de fapt, descărcări foarte slabe de energie care urcau spre nori de fiecare dată când lama aripa turbinei trecea de punctul cel mai înalt.
Cei mai mulţi dintre noi suntem familiarizaţi cu două tipuri de descărcări electrice: fulgerul (nor către nor) şi trăznetul (nor către pământ). Numai că acum oamenii de ştiinţă au descoperit un nou tip: de la sol către nor şi iarăşi către sol.
În majoritatea trăznetelor, un filament pozitiv se ridică spre cer dinspre obiect, înainte de a atinge o regiune încărcată negativ. Curentul electric coboară ulterior pe traseul „liderului“, loveşte obiectul şi apoi se scurge în pământ.
Numai că în cazul fermelor eoliene avem filamente negative care se ridică spre nor într-o arie încărcată pozitiv. Un astfel de filament se înalţă până la 5 kilometri în atmosferă. Iar acesta este genul de trăznet care loveşte foarte rău moriştile. În acest caz, după ce sarcinile negativă şi pozitivă interacţionează în nor, trăznetul cade în lateral, lovind la 20-25 kilometri distanţă faţă de turbină.
În filmările surprinse, mai multe turbine îşi „înalţă“ astfel de filamente spre nor în acelaşi timp. Studiul a fost publicat iniţial în Journal of Geophysical Research: Atmospheres şi preluat de Ars Technica.