VIDEO Misterul prin care bufniţele îşi pot răsuci capetele în orice direcţie a fost dezlegat

Bufniţele îşi pot roti capul de jur împrejur. Chiar mai multe specii de bufniţe, precum cea nordică pătată, îşi pot răsuci capul la 270 de grade, în fiecare direcţie, ceea ce înseamnă că pot să privească şi în stânga, rotindu-şi capul spre dreapta şi viceversa. Ameţitor, nu?

Dar cum este posibil aşa ceva, fără ca arterele să le fie afectate şi fără ca circulaţia sângelui spre creier să fie întreruptă?

Phillippe Gailloud, un cercetător de la Johns Hopkins University School of Medicine a încercat să afle, împreună cu o echipă:

„Până acum, specialiştii în imagistică medicală ca şi mine, care au văzut multe cazuri de oameni cu arterele gâtului şi ale capului afectate, din cauza unor leziuni, au încercat mereu să înţeleagă cum de bufniţele, care îşi sucesc atât de rapid capetele, nu păţesc nimic”, explică cercetătorul, pentru livescience.com

„Dacă un om ar încerca să îşi rotească atât de mult capul, s-ar alege cu cheaguri de sânge, care ar putea provoca un atac cerebral, pe lângă faptul că şi-ar rupe gâtul. Carotida şi arterele vertebrale ale gâtului unui animal, inclusiv ale bufniţei, sunt foarte fragile”, mai spune cercetătorul.

Pentru a observa mai bine vasele de sânge ale bufniţei, în momentul în care aceasta îşi răsuceşte gâtul, cercetătorii au injectat colorant în vasele de sânge ale unor exemplare moarte şi, cu ajutorul tomografiei computerizate, au reuşit să vadă fluidul licărind, în arterele păsărilor. Apoi, cercetătorii au răsucit capul păsăriilor, ca să vadă ce se întâmplă.

După ce au obţinut imaginile relevante, echipa a injecat o substanţă asemănătoare plasticului în venele mai multor specii de bufniţe, apoi le-au disecat.

Cercetătorii au găsit astfel un număr de caracteristici unice, nedescoperite anterior. În primul rând, oasele gâtului unei bufniţe, sau vertebrele, au anumite scobituri mai mari decât în cazul altor păsari. Canalele respective prezintă saci de aer meniţi să amortizeze mişcările de răsucire ale capului unei bufniţe, potrivit oamenilor de ştiinţă.

Totuşi, doar această descoperire nu explică de ce fluxul de sânge care circulă spre creier nu se opreşte, în momentul în care bufniţa îşi răsuceşte capul.

Echipa de cercetători a mers mai departe observând că arterele vertebrale se lărgesc destul de mult, atunci când se apropie de creier, ceea ce este forte neobişnuit, pentru că la restul animalelor, vasele de sânge devin din ce în ce mai înguste, cu cât se îndepărtează de inimă.

Autorii studiului consideră că aceste zone în care vasele se dilată, funcţionează ca nişte mici rezerve, în care sângele se poate acumula, astfel încât creierului nu îi lipseşte cantitatea necesară, atunci când bufniţa îşi răsuceşte capul.

Dar de ce au bufniţele nevoie să îşi răsucească, în felul acela, capetele? Aceste păsări au ochii tubulari, ca nişte telescoape, ceea ce le asigură o vedere foarte bună. Partea mai ciudată este că bufniţele nu îşi pot mişca ochii...