Viaţa extrem de leneşă a unei salamandre rare: nu se mişcă din loc ani de zile şi se reproduce o dată la 12 ani

O echipă de oameni de ştiinţă maghiari a descoperit lucruri fascinante în cadrul cercetării lor asupra unei populaţii de salamandre dintr-o peşteră din estul Herţegovinei.

Oameni de ştiinţă maghiari de la Universitatea Eötvös Loránd au studiat o populaţie de salamandre din genul ştiinţific Proteus anguinus în mediul ei natural – aceştia au monitorizat timp de mai mulţi ani mişcările lor în sistemele acvatice dintr-o peşteră din Herţegovina.

Salamandrele cu pielea albă şi ochi acoperiţi de piele, creaturi zvelte şi stranii, pot trăi sute de ani –însă cercetătorii şi-au putut face o idee mai bună despre ritmul deosebit de lent al vieţii acestor amfibieni.

Scafandrii au documentat mişcările acestor creaturi pe parcursul mai multor ani – au descoperit astfel că în circa un deceniu ele s-au deplasat în total sub 10 metri. Mai mult, un exemplar s-a dovedit extraordinar de inert: nu s-a mişcat din locul său timp de peste 7 ani.

Aceste salamandre nu se disting printr-un spirit gregar accentuat, nu au prădători, rezistă la perioade îndelungate de înfometare (pot trăi ani de zile fără să se hrănească), sunt oarbe şi trăiesc sub apă în întuneric complet. Ele nu simt nevoia să se mişte ceva mai mult de la locul lor decât pentru se împerechea, ceea ce se întâmplă în medie o dată la 12.5 ani. Specia foloseşte două strategii de înmulţire în funcţie de temperatura apei: dacă e mai scăzută, naşte larve vii (de regulă două), iar dacă e mai ridicată depune ouă (până la 70).

De regulă în peşteri hrana este puţină constând în mici crustacee precum creveţi, melci şi, ocazional, insecte.

Echipa de scafandri au marcat exemplarele pentru a le putea urmări mişcările – au făcut asta pe o perioadă de opt ani.

„Pur şi simplu zac pe acolo fără a face mare lucru”, a spus Gergely Balázs, coordonatorul studiului publicat în Journal of Zoology, pentru New Scientist citat de The Independent.

„Majoritatea studiilor despre această specie s-au realizat în laborator, astfel că ne-au lipsit multă vreme informaţiile din mediul natural al populaţiilor de salamandre.

Ecosistemele din peşteri sunt importante pentru ecologii evoluţionişti – fiind un model de sistem în mare parte neglijat – dar şi pentru biologii în domeniul conservării ca habitat vulnerabil ; totodată e nevoie să înţelegem mai în profunzime serviciile ecologice furnizate de aceste ecosisteme unice dincolo de sistemele acvatice din peşteri, inclusiv cum ajută ele accesul oamenilor la apă proaspătă”, se arată în studiu.

Echipa a precizat că cercetarea acestor creaturi ar putea fi de ajutor în apecierea impactului oamenilor asupra ecosistemelor acvatice din peşteri.

„Activitatea reproductivă scăzută a speciei alături de conservarea de o fidelitate extremă a locului îl face  pe acest prădător de frunte al comunităţilor acvatice din peşteri foarte vulnerabil – servind totodată ca un bio-indicator sensibil al modului în care activităţile umane transformă habitatele naturale”, se argumentează în studiu.