Universul ar putea fi o realitate virtuală generată pe un supercomputer
0Există o credinţă larg răspândită conform căreia am trăi într-un univers generat de cineva, de o forţă superioară omului şi capacităţii sale de înţelegere. Factorii s-au schimbat de la René Descartes, care credea că lumea este creată de un geniu malefic (sau demon), la actualii cercetătorii, dar teoria persistă, doar capătă altă formă şi noi metode de cercetare.
În 2003, profesorul de filosofie Nick Bostrom de la Universitatea Oxford contura trei aspecte ale acestui concept conform căruia Universul este doar o simulare pe un computer. Şi el a afirmat că cel puţin o posibilitate este adevărată. Astfel, am exista într-o lume ca cea din filmul „Matrix“, notează „The Daily Galaxy“.
Teoria sa este ca un joc de domino şi fiecare ipoteză depinde de cea de dinainte.Prima idee este că omul ca specie o să dispară înainte de a atinge un stadiu „postuman“. Apoi, este puţin probabil ca vreo civilizaţie să genereze un număr semnificativ de mare de simulări ale evoluţiei sale. Şi, în final, posibilitatea care spune că într-o zi vom atinge o stare postumană din care vom putea face simulări ale vieţii strămoşilor noştri este falsă, dacă nu cumva trăim deja într-o simulare.
Cu actualele limitări şi cu potenţialul puterii de calcul, vor mai trece zeci sau sute de ani până când vor putea fi rulate primele simulări la scară mare ale Universului. Totuşi, o echipă de la Universitatea din Washington a venit cu un set de teste pentru a verifica potenţialul acestei teorii, existenţa într-o simulare. Deocamdată, supercomputerele pot simula doar o porţiune foarte mică de univers, puţin mai mare decât nucleul unui atom, conform profesorului în fizică Martin Savage.
Pe măsură ce puterea de calcul creşte, pe parcursul următorilor ani, simularea va fi de dimensiunea unei celule şi chiar a unui om. Totuşi, va trebui să mai treacă un timp însemnat până se va ajunge la gradul acela de dezvoltare, dar Savage este optimist. „Dacă faci simulări suficient de mari, ceva asemănător Universului nostru ar trebui să apară“, a spus acesta.
Fraţi de univers
Profesorul Savage este de părere că dacă oamenii vor reuşi să creeze un univers într-o simulare viitoare, atunci acela va avea o semnătură proprie. Dacă mai multe astfel de simulări produc aceeaşi semnătură, atunci e suficient să caute una asemănătoare în universul actual în care trăim. Dar Zohreh Davoudi, partener al lui Savage, a extins puţin posibilitatea existenţei unei astfel de simulări.
Dacă Universul este virtual, atunci nu este singur, entitatea care l-a creat a mai generat şi altele. „Atunci, întrebarea este: «Putem comunica cu aceste universuri paralele, din moment ce funcţionăm pe aceeaşi platformă?»“, a spus acesta. Dacă ar fi posibilă comunicarea, şi, deci, simularea, atunci ar fi de fapt un multiverse, o pleiadă de universuri interconectate, după cum au fost prezentate în filmul „Unicul“.
Aceeaşi teorie este verificată, prin propria ipoteză, şi de profesorul Silas Beane de la Universitatea din Bonn, Germania. El a pornit de la premisa că simularea este de natură numerică, astfel că trebuie să fie indicii în spectrul de raze cosmice de înaltă energie. Şi pentru a verifica asta foloseşte modelul matematic cunoscut drept gluonii relaţionează în cele trei dimensiuni.
Totuşi, rezultatele la care se ajunge încalcă teoria relativităţii restrânse a lui Einstein. Profesorul Beane a spus că şi echipamentul pe care se face simularea se poate lovi de aceleaşi restricţii ca noi în ceea ce priveşte puterea de procesare. Astfel, dacă totul este finit în anumite puncte este încălcată teoria lui Einstein.
În imaginea de mai jos, conul colorat cu roşu ilustrează relaţia dintre energie şi impusl în viziunea lui Einstein. Aşa se presupune că arată Universul, dacă nu este o simulare. Iar partea cu albastru este imaginea Universului, dacă este doar o simulare computerizată.