Studiu: jumătate din toată mâncarea de pe planetă este risipită, miliarde de tone

Aproximativ două miliarde de tone de alimente la gunoi anual, la nivel mondial, conform unei analize efectuate în Marea Britanie. Risipa uriaşă este consecinţa depozitării în condiţii improprii, a datelor stricte de valabilitate, a ofertelor angro, precum şi a tendinţelor consumatorilor.

Până la 30% din întraga cantitate de legume produse în Marea Britanie rămân pe câmp, neculese, doar din cauză că nu au un aspect suficient de comercial, se arată în studiu.

Astfel, din cele patru miliarde de tone de mâncare produsă pe glob anual, 30-50% ajunge la gunoi. În plus, jumătate din alimentele cumpărate deja sunt aruncate, atât în Europa, cât şi în SUA. 

Risipă de resurse

„Cantitatea de alimente rispite în întreaga lume este ameţitoare. Această mâncare ar putea fi folosită pentru a hrăni populaţia în creştere continuă a planetei”, a spus dr. Tim Fox, director al Institution of Mechanical Engineers, care a efectuat studiul, citat de bbc.co.uk.

Nu doar alimentele sunt rispite, ci şi terenurile, apa şi resursele energetice care au fost implicate în producţia, procesarea şi distribuţia acestora, a adăugat el.

Producătorii şi distribuitorii poartă şi ei partea lor de vină. Produsele trebuie livrate rapid, în condiţii de multe ori improprii, iar cererea în supermarket este pentru alimente cosmetizate, care arată perfect. „Resturile”, perfect comestibile, nu ajung niciodată pe rafturi.

De ce agricultura nu seamănă cu „Farmville”

Pe de altă parte, încurajarea consumatorilor de a cumpăra mai multe produse decât au nevoie, pe sistemul ofertelor „cumpără unul, al doilea este gratuit”, este motivul principal pentru care oamenii risipesc mâncarea. Deşi „Farmville” a reuşit să-şi convingă mulţi utilizatori că sunt eficienţi la practicarea agriculturii virtuale, fermele din viaţa reală sunt administrate, de multe ori, greşit.

Cantităţi enorme de apă sunt folosite, la nivel global, pentru a uda culturi care nu sunt niciodată consumate. În total, 550 de miliarde de metri cubi de apă sunt rispite anual. În aceste condiţii, cererea de apă pentru producţia alimentelor ar putea creşte până la 10-13 trilioane de metri cubi până în 2050, se arată în studiu. Iar gurile de hrănit sunt tot mai multe: populaţia Terrei va număra cu trei miliarde de oameni mai mult decât acum, conform estimărilor ONU (în total, 9,5 miliarde până în 2075).

Pe măsură ce aceste date se apropie, va creşte presiunea de a folosi terenurile mai eficient pentru a face faţă creşterii populaţiei, precum şi apa şi resursele energetice. Inginerii joacă un rol crucial în a preveni aruncarea acestor cantităţi enorme de mâncare, prin dezvoltarea unor metode mai eficiente de cultivare, de transport şi de stocare a produselor, concluzionează studiul.

Ceea ce inginerii nu pot însă face şi rămâne la latitudinea tuturor rezidenţilor planetei este schimbarea mentalităţii, descurajarea practicilor care duc la risipă, de care sutn vinovaţi fermierii, producătorii, transportatorii, vânzătorii şi consumatorii, deopotrivă.