Soluţie radicală pentru a opri efectele încălzirii globale: Oceanul Arctic ar putea fi reîngheţat

Oamenii de ştiinţă sugerează o soluţie radicală pentru a combate încălzirea globală şi schimbările climatice care aduc fenomene extreme de vreme. Reîngheţarea Oceanului Arctic este o operaţiune uşor de pus în practică şi ieftină.

Cercetătorii estimează că reîngheţarea Oceanului Arctic s-ar putea realiza cu doar câteva jeturi Gulfstream şi ar costa aproximativ 8 miliarde de dolari anual, sumă mică raportată la nivel global, pentru o acţiune care are potenţialul de a prelungi viaţa pe Pământ.

Două studii publicate recent explorează posibilitatea de a găsi o soluţie tehnică la problema încălzirii globale, care topeşte într-un ritm alarmant gheaţa de la Polul Nord. Cercetătorul care coordonează ambele studii, fizicianul David Keith de la Harvard University, susţine că aproape orice naţiune şi-ar putea permite să acopere singură costurile acestei operaţiuni, conform dailymail.co.uk.

Soluţia dată vine după o vară în care suprafaţa gheţii s-a micşorat la un nivel fără precedent, ajungând la cea mai redusă suprafaţă din toate timpurile în luna septembrie. Comparativ, suprafaţa care a rămas îngheţată reprezintă doar jumătate faţă de cea din anii ’80.

Suprafaţa de gheaţă arctică poate fi refăcută, cu siguranţă. Autorul studiului încearcă însă să determine şi dacă acest lucru ar trebui făcut sau nu. „Cele mai grele probleme nu sunt în special tehnice. Întrebările la care trebuie răspuns ţin de ce fel de planetă vrem să avem şi de cum ne definim”, a explicat David Keith rezultatele cercetării pentru publicaţia canadiană „The Windsor Star”.

Particule reflectorizante în atmosferă

El a folosit modele de climă pentru a sugera o soluţie de realizare a proiectului propus: injectarea atmosferei cu particule reflectorizante ar bloca o parte din lumina şi căldura Soarelui la nivel local, în dreptul Polului Nord.

Conform studiului său, reducerea gradului de penetrare a luminii solare cu doar 0,5% ar putea reface marea de gheaţă la un nivel înregistrat înaintea erei industriale. „Deciziile de management al radiaţiei solare nu trebuie să fie reduse la un singur «termostat global»”, scrie cercetătorul în primul studiu.

Concretizarea proiectului

În cel de-al doilea studiu, David Keith oferă şi soluţia de realizare a proiectului: câteva jeturi Gulfstream modificate ar putea dispersa particulele în atmosferă, la un preţ de aproximativ de 8 miliarde de dolari anual.

Această măsură nu rezolvă însă problema poluării din atmosferă şi cercetătorul nu recomandă încă concretizarea proiectului, nu înainte de a se încerca reducerea poluării responsabile pentru schimbările climatice.

Organizaţia Naţiunilor Nunite a respins geoingineria de o asemenea anvergură propusă de cercetător, la convenţia privind diversitatea biologică. Nu se cunosc încă efectele pe care le-ar avea o măsură atât de drastică, dar au potenţialul de a fi dezastruoase dacă procesul nu este calculat corect.

În ciuda acestui lucru, măsura sugerată de fizician ar putea oferi un răspuns viabil pentru cazuri de „urgenţe climatice”, pe termen scurt, cum ar fi prăbuşirea subită a straturilor de gheaţă, a sugerat el.