România şi Europa colaborează pentru pregătirea viitoarelor genii ale ingineriei: Dacă dispare tehnologia, dispărem şi noi
0Agenţiile spaţiale ale Europei şi României au anunţat lansarea Biroului European de Resurse pentru Educaţie Spaţială. De astăzi, 13 mai, viitoarele minţi strălucite ale României beneficiază de o mai mare deschidere spre cercetarea şi dezvoltarea globale. Importanţa dezvoltării acestui domeniu este foarte mare.
Printr-un parteneriat între Agenţia Spaţială Europeană (ESA) şi Agenţia Spaţială a României (ROSA), ţara noastră va avea propriul birou ESERO cu resurse pentru educaţia spaţială. Astfel, România se alătură unei reţele europene prezente în zece alte state. Oficial, ESERO România este inaugurat la „Romanian Space Week“, o conferinţă ştiinţifică anuală organizată în perioada 12-16 mai.
Proiectul ESERO este iniţiat de ESA cu scopul de a folosi interesul pe care îl au elevii şi studenţii faţă de domeniul spaţial pentru a încuraja predarea şi învăţarea de materii STEM (Ştiinţă, Tehnologie, Inginerie şi Matematică) în şcolile europene primare şi secundare.
Virgiliu Pop, manager ESERO România, a declarat în timpul conferinţei de prezentare a parteneriatului că tinerii au o „problemă“. „Aud STEM şi ei SE TEM, când, de fapt, în română ar trebui să citească ŞTIM, iar acesta e scopul proiectului, să-i ajute să ştie“, a spus Pop. ESERO este prezent în mai multe ţări, dar va fi construit după modelul fiecăreia, după curiculă şi capacitatea studenţilor.
Pregătire şi pentru profesori, şi pentru elevi
La ceremonia de lansare au mai participat dr. Kai-Uwe Schrogl, director al departamentului pentru relaţia cu statele membre ale ESA, Clara Cruz Niggebrugge, ESA administratorul proiectului ESERO, şi dr. Marius-Ioan Piso, preşedinte ROSA. „Credem că cea mai bună cale de a îndeplini obiectivul ESERO este de a ne uni forţele cu instituţiile naţionale pentru educaţie, astfel ca mesajul nostru sǎ ajungǎ la elevi", a afirmat Schrogl. ESERO România se va concentra mai ales pe pregătirea profesorilor din învăţământul preuniversitar şi pe furnizarea de resurse care pot fi utilizate direct în sala de clasǎ.
Dr. Marius-Ioan Piso, preşedinte ROSA, la conferinţa de lansare a biroului ESERO.
În acest sens, Niggebrugge a identificat cei patru piloni ai ESA şi potenţialul pe care îl are fiecare. În primul rând sunt profesorii care îi instruiesc pe viitorii specialişti. Profesorii din România vor fi pregătiţi pentru a fi capabili să se descurce în oricare dintre cele 20 de state membre ale ESA. Apoi, studenţii au la dispoziţie competiţii şi oportunităţi prin care să treacă teoria în practică şi să se afirme. Ea a dat exemplul unei competiţii MIT în robotică şi centrelor speciale în care îşi pot derula experimentele. Apoi, ESERO şI ESA dispun de suport academic şi oferă burse pentru studenţii care participă la conferinţe, unde au şansa să întâlnească actualii experţi. În final, e vorba de promovare şi informare prin diverse canale de care dispune ESA.
ESERO va facilita, de asemenea, promovarea la nivel naţional a altor proiecte ESA, cum ar fi Cansat (sateliţi educaţionali), Mission X („Antrenează-te ca un astronaut“) şi multe altele. Va contribui, totodată, la organizarea de festivaluri de ştiinţă, cu scopul de a creşte gradul de conştientizare al tinerilor cu privire la programul spaţial european şi importanţa acestuia pentru societatea modernă.
Potenţial mare în România
„România este o ţară cu un potenţial educaţional deosebit, dar, în acelaşi timp, educaţia românească prezintă zone sensibile în care îmbunătăţirile sunt absolut necesare“, a spus Virgiliu Pop. „Ingredientul magic e interesul profesorilor. Ei sunt motorul şi sufletul educaţiei spaţiale în România. Dar pentru a avea mai mulţi profesori şi pentru a fi mai buni, au nevoie de instruire. ESERO va fi podul între elevii excepţionali şi marea masă, elevii care pot fi mai buni. A trezi interesul e cheia unei învăţări corecte“, a completat acesta.
Managerul ESERO a mai vorbit despre prezentarea spaţiului cosmic drept un context creativ şi generos în conţint pentru predarea şi învăţarea disciplinelor care oferă elevilor cunoştinţele şi competenţe în ştiinţă. Prin acest birou, România are acces la o reţea de puncte de contact pentru profesori şi comunităţi educaţionale. În curând, vor fi traduse şi resursele ESA pentru studenţii români. În prezent, sunt în engleză.
A trezi interesul e cheia unei învăţări corecte. Virgiliu Pop
Pe lângă ESERO România, programul mai este prezent în Belgia, Irlanda, Olanda, Ţările Nordice (Norvegia, Suedia, Danemarca, Finlanda), Polonia, Portugalia şi Marea Britanie.
Virgiliu Pop, managerul biroului ESERO România.
De ce ŞTIM?
Toma Pătraşcu, director Bucharest Science Festival, a vorbit despre importanţa acestui domeniu şi care sunt urmările, dacă România nu se implică mai mult. „(Problema la noi e că) părintele român nu-şi încurajează copilul să întrebe de ce. Descurajează, mai degrabă, gândirea critică. Pe cale de consecinţă, nici nu-l încurajează spre o carieră în acest domeniu. Asta se perpetuează în şcoală, companii şi în societate“, a spus acesta. El s-a referit şi la SUA, acolo unde Carl Sagan, astronom şi astrofizician, a vrut să popularizeze domeniul.
„În urmă cu peste două decenii, Sagan vorbea de tâmpirea Americii. Pornise asta de la cei 20% din americani care credeau că Soarele se învârte în jurul Pământului. În România, procentul e de 40%“, a afirmat acesta.
„Lucrurile astea au impact direct asupra economiei. daca n-avem ingineri, nu o putem împinge cu jurişti, cu notari, cu producători de film. Desigur, sunt buni, dar baza unei economii performante e dată de înalta tehnologiei înglobată în produsele uzuale pe care le avem cu toţii, chiar dacă în trecut nici nu ni le imaginam“, a spus Pătraşcu.
Nu te poţi ridica fără efortul tău, dar trebuie să te ajute şi sistemul. Cei mai mulţi s-au remarcat afară. Toma Pătraşcu
Toma Pătraşcu, director Bucharest Science Festival
El s-a referit la românii de succes, din companii sau inventatori, dar de cele mai multe ori ei s-au afirmat după ce au plecat din ţară. Sunt exemple care confirmă regula, şi anume că România nu stă foarte bine în domeniul inovaţiei. „Nu te poţi ridica fără efortul tău, dar trebuie să te ajute şi sistemul. Cei mai mulţi s-au remarcat afară. Celebrii olimpici, buni şi folositori, nu duc economia mai departe. Avem nevoie de tehnicieni buni, avem nevoie ca atunci când te duci la service, să ştie de ce strânge şurubul cu o cheie dinamometrică şi nu dă cu ciocanul în ea“, a completat el.
„Imensa competitivitate economică a Germaniei nu provine doar din ingineri de top sau economişti de top. Spre deosebire de Franţa, şi ea cu o economie bună, germanii au un corp mare în societate educat în special în direcţia tehnologiei. Au un corp la nivelul liceelor capabil să transmită informaţii utile zi de zi unei mari mase de oameni. Asta pentru că dacă n-aveam aceste tehnologii, mare parte dintre noi am dispărea sau n-am exista de la bun început“, a maj sous Pătraşcu.
„Suntem 7 miliarde, iar la numărul ăsta ne susţinem prin medicamente, transport, energie. Acestea s-au dezvoltat prin tehnologie. Dacă ar dispărea tehnologia, am dispărea şi noi“, a concluzionat el.
[<a href="//storify.com/razvanbaltaretu/afl-mai-multe-despre-proiectele-esa" target="_blank">View the story "Află mai multe despre proiectele ESA" on Storify</a>]