Rata de topire a gheţarilor din Himalaya în ultimii ani a crescut de aproape 10 ori. De la Mica Eră Glaciară, suprafaţa lor a scăzut cu 40%

Climatologii au descoperit că rata de topire a gheţarilor din Himalaya a crescut de aproximativ zece ori în ultimele decenii. În comparaţie cu Mica Eră Glaciară, care a durat în această zonă de la 1300 la 1600, aria acoperită de gheaţă a scăzut cu 40%, arată un studiu publicat de revista Scientific Reports.

„Observaţiile noastre arată că în Himalaya, calota glaciară se micşorează de zeci de ori mai repede decât în secolele trecute. Această accelerare a avut loc în ultimele decenii şi coincide în timp cu debutul încălzirii globale antropice”, a spus. unul dintre autorii lucrării, cercetătorul Jonathan Carriwick, de la Universitatea din Leeds (Marea Britanie).

Datorită încălzirii globale, temperatura din regiunile polare ale Pământului a devenit cu 4-9 ° C mai mare decât în secolele precedente. Oamenii de ştiinţă se tem că, din această cauză, suprafaţa gheţarilor va scădea şi mai mult. În Alpi, stratul de gheaţă al Alpilor va fi mai redus cu 45% ca suprafaţă, indiferent de acţiunile ulterioare ale omenirii.

Carrivick şi colegii săi au descoperit că gheţarii din Himalaya, unde sunt concentrate cele mai mari rezerve de gheaţă de munte de pe Pământ, se schimbă într-un mod similar. Oamenii de ştiinţă au ajuns la această concluzie în timpul analizei imaginilor satelitare ale munţilor Himalaya, ceea ce le-a permis să urmărească modul în care grosimea stratului de gheaţă a acestor munţi s-a schimbat de pe vremea aşa-numitei epoci glaciare, o perioadă în care temperaturile de pe Pământ au scăzut semnificativ în comparaţie cu Evul Mediu timpuriu şi cu antichitatea. Acest lucru a dus la o creştere a zonei gheţarilor, care în anii următori au început să se retragă treptat pe măsură ce temperaturile medii anuale din munţi şi regiunile circumpolare au crescut. În Himalaya, această perioadă a durat între 1300 şi 1600 d.Hr.

Climatologii britanici au devenit interesaţi de modul în care activităţile umane şi emisiile antropice de gaze cu efect de seră au afectat aceste procese. Pentru a face acest lucru, ei au studiat în detaliu imaginile din Himalaya şi au încercat să găsească pe ele urme relativ proaspete ale existenţei masivelor de gheaţă care s-au topit în trecutul recent. Cercetătorii au combinat aceste date din diferite regiuni montane, ceea ce le-a permis să întocmească prima hartă a gheţarilor din Himalaya în timpul Micii Glaciaţiuni.

Analiza a arătat că suprafaţa calotei glaciare din Himalaya este cu aproximativ 40% mai mică decât era în trecut. Mai mult, majoritatea reducerilor din suprafaţa sa au avut loc în ultimele decenii. Carrivick şi colegii săi estimează că gheţarii au început să se retragă în acest moment de aproximativ zece ori mai repede decât au făcut-o la mijlocul secolului trecut şi în epocile istorice anterioare.

Aceste procese au afectat în mod deosebit gheţarii asociaţi cu lacurile mari, precum şi acele masive de gheaţă care au fost acoperite cu un număr mare de resturi de rocă. Oamenii de ştiinţă speră că informaţiile pe care le-au colectat îi vor ajuta să prezică ce gheţari din Himalaya se vor topi cel mai repede în următorii ani. Acest lucru va permite autorităţilor ţărilor din regiune să se pregătească în avans pentru dispariţia lor, au spus Carriwick şi colegii săi.