Profesorul de la Oxford care a rezolvat o problemă de matematică veche de trei secole: Mă frământa de la 10 ani, am ştiut de atunci că trebuie să o rezolv - VIDEO
0O problemă a frământat mai mulţi matematicieni timp de mai multe secole. Totul până când profesorul britanic Andrew Wiles i-a dat de cap. Teorema lui Fermat nu şi-a găsit rezolvare timp de 357 de ani. Profesorul Wiles de la Universitatea Oxford a fost acum distins cu prestigiosul Premiu Abel şi a primit echivalentul sumei de 630.000 de euro.
„Ecuaţia xⁿ + yⁿ = zⁿ nu are soluţii dacă n>2 este număr natural, iar x, y, z sunt numere întregi nenule“, aşa sună marea teoremă a lui Fermat. Aceasta este, de fapt, o celebră teoremă a numerelor şi a fost enunţată de Pierre de Fermat în anul 1637, iar demonstraţia completă a fost găsită de-abia 357 de ani mai târziu de către matematicianul englez Andrew Willes (62 de ani).
În 1994, profesorul Andrew Wiles de la Universitatea Oxford a demonstrat marea teoremă a lui Fermat, iar în această săptămână a fost distins cu prestigiosul Premiu Abel, primind, de asemenea, suma de 630.000 de euro. Premiul, descris adesea ca fiind Nobelul matematicii, a fost acordat de Academia Norvegiană de Ştiinţe şi Litere, iar o ceremonie oficială la care urmează să participe şi Prinţul Haakon al Norvegiei va avea loc în luna mai, potrivit CNN.
„Wiles este unul dintre foarte puţinii matematicieni, dacă nu singurul, a cărui demonstraţie a teoremei a devenit titlu de ştire. În 1994, el a demonstrat ultima teoremă a lui Fermat care, la acea vreme, era cea mai celebră şi cea mai veche problemă nerezolvată din istoria matematicii“, a arătat Comitetul care a decis oferirea Premiului Abel.
Wiles, acum în vârstă de 62 de ani, a fost pentru prima dată fascinat de teoremă la vârsta de 10 ani, când se afla în Cambridge, Marea Britanie, şi a descoperit o copie a teoremei lui Fermat la biblioteca locală. „Am ştiut de atunci că nu o să o las aşa. A trebuit să o rezolv“, a spus Wiles, potrivit CNN.
Matematicianul a lucrat intens, timp de şapte ani, la această teoremă. Iar totul în secret, în timp ce lucra la Universitatea Princeton. În cele din urmă, în 1994, i-a dat de cap. „Am fost foarte norocos, nu numai pentru că am rezolvat problema, dar am deschis uşa pentru o nouă eră în acest domeniu. Problemele care păreau anterior inaccesibile, acum au o rezolvare“, a mai spus Wiles.