Primul genom uman din Pompeii a fost  secvenţiat cu succes. Ce au descoperit cercetătorii

Cercetătorii au secvenţiat cu succes genomul uman al unui bărbat care a murit în Pompeii după erupţia Vulcanului Vezuviu în anul 79 e.n. Până acum, au fost secvenţiate doar porţiuni scurte de ADN din rămăşiţele umane şi animale din Pompeii. Cercetătorii cred că acesta este primul genom uman pompeian secvenţiat cu succes.

Cercetătorii au examinat ADN-ul extras din rămăşiţele a doi indivizi. Acestea au fost găsite în Casa Meşterului din Pompeii, potrivit Yahoo News. 

Forma, structura şi lungimea scheletelor au indicat că un set de rămăşiţe aparţinea unui bărbat ce avea vârsta cuprinsă între 35 şi 40 de ani în momentul morţii sale, iar celălalt aparţinea unei femei de peste 50 de ani.

Oamenii de ştiinţă au reuşit să extragă şi să secvenţieze ADN-ul de la ambii indivizi, dar au putut să secvenţieze întregul genom doar din rămăşiţele masculului.

Făcând o comparaţie între  ADN-ul găsit acum şi cel al altor 1.030 de oameni antici şi 471 de eurasiatici moderni, studiul a sugerat că ADN-ul bărbatului avea cele mai multe asemănări cu cel al italienilor centrali moderni, care au trăit în Italia în timpul epocii imperiale romane.

O analiză ulterioară  mai amănunţină a ADN-ului a identificat grupuri de gene întâlnite în mod obişnuit la oamenii din Sardinia.

Potrivit cercetătorilor, acest lucru sugerează că este posibil să fi existat niveluri ridicate de diversitate genetică în Peninsula Italiană, în această perioadă.

Ei au identificat, de asemenea, secvenţe care se găsesc în mod obişnuit în Mycobacterium, grupul de bacterii care provoacă tuberculoza Mycobacterium tuberculosis. Acest lucru sugerează că bărbatul ar fi fost infectat cu tuberculoză înainte de a muri.

„Din cunoştinţele noastre,  aceste rezultate reprezintă primul genom uman pompeian secvenţiat cu succes. Descoperirile noastre iniţiale oferă o bază pentru a promova o analiză paleogenetică intensivă şi extinsă pentru a reconstrui istoria genetică a populaţiei din Pompeii, un sit arheologic unic”, a scris Gabriele Scorrano de la Universitatea din Copenhaga, în Rapoartele Studiului.