Prima zi a primăverii. De ce o sărbătorim pe 20 martie

Trei evenimente astronomice importante au loc astăzi. Este vorba despre eclipsa de Soare, SuperLuna, dar şi echinocţiul, practic prima zi a primăverii din punct de vedere astronomic.

Astăzi, 20 martie 2015, este este echinocţiul, momentul în care ziua şi noaptea sunt egale. Mai exact, astăzi este prima zi a primăverii din punct de vedere astronomic. 

Echinocţiul are loc de două ori pe an, iar cel de astăzi, care marchează prima zi a primăverii, reprezintă momentul în care Soarele traversează ecuatorul ceresc şi trece din emisfera cerească sudică în cea nordică. De asemenea, trebuie menţionat că, dacă în emisfera nordică e prima zi de primăvăverii, în emisfera sudică este echinocţiul de toamnă. 

Prima zi a primăverii este sărbătorită astăzi şi de Google, care a realizat un doodle special, o animaţie cu o albină şi mai multe flori specicifice acestui anotimp.

Prima zi a primăverii este în aceeaşi zi cu eclipsa de Soare

Prima zi a primăverii din punct de vedere astronomic este una specială pentru că tot astăzi mai sunt alte două evenimente importante. Tot astăzi este şi eclipsa de Soare. În România, potrivit astronomilor, eclipsa de Soare este vizibilă în Vest, din Satu Mare, Oradea sau în Timişoara. În aceste zone, se va vedea cum Luna acoperă mai bine de jumătate din suprafaţa Soarelui. De asemenea, eclipsa de Soare 20 martie este în România între orele 10:45, maximul este în jurul orei 11:55 şi se termină la ora 13:05.

Cea mai lungă eclipsă de soare din ultimii 100 de ani a fost în vara lui 2009, pe 22 iulie. Atunci, faza în care Luna a acoperit în totalitate Soarele a durat 6 minute şi 29 de secunde şi a putut fi văzută foarte bine din India, Nepal, Butan şi China. 

Prima zi a primăverii coincide cu SuperLuna

De asemenea, prima zi a primăverii coincide cu evenimentul astronomic cunoscut drept SuperLuna. Acesta constă în suprapunerea fazei de lună plină cu poziţia Lunii la perigeul (n.r. punctul cel mai apropiat de Terra de pe orbita sa) traiectoriei sale circumterestre. 

În cazul fenomenului de Lună plină, luminozitatea maximă satelitul natural al Pământului va fi cu 12% mai mare decât în mod normal, iar strălucirea acesteia va fi cu 16% mai mare. Pentru că forţa mareelor scade cu cubul distanţei dintre Pământ şi Lună, procentul de mărire al acestei forţe în faza de SuperLună faţă de medie devine 18%.