Premiul Nobel pentru Chimie, acordat lui Emmanuelle Charpentier şi Jennifer Doudna, femeile care au „rescris codul vieţii”

Premiul Nobel pentru Chimie a fost acordat astăzi, în apropierea orei 13:00, lui Emanuelle Charpentier şi Jennifer Doudna, pentru crearea unei modalităţi de „rescriere a codului vieţii”.

La fel ca în cazul Premiului Nobel pentru Fizică, festivitatea de acordare a Premiului Nobel pentru Chimie a fost ţinută în mediul online, fiind transmisă live pe YouTube.

Secretarul general al Academiei Regală de Ştiinţe a Suediei, Goran K. Hansson, a anunţat câştigătorul, mulţumindu-le însă înainte celor prezenţi pentru conformarea cu măsurile de restricţie impuse de răspândirea noului coronavirus.

„Premiul din acest an este despre rescrierea codului vieţii” a spun Hansson, anunţând apoi că Premiul Nobel pentru Chimie li se acordă lui Emmanuelle Charpentier şi Jennifer A. Doudna, pentru dezvoltarea unei metode de manipulare a genelor.

Cine sunt câştigătoarele

Emmanuelle Charpentier s-a născut în Franţa, în 1968, şi este cunoscută pentru cercetările sale în microbiologie, genetică şi biochimie. Jennifer Doudna este născută în 1964 în Statele Unite şi este unul dintre pionierii tehnicii de modificare a genelor denumită CRISPR.

Doudna şi Charpentier au descoperit împreună o modalitate de a modifica gena umană, numită „foarfeca genetică CRISPR/Cas9”. Prin folosirea acestei modalităţi, cercetătorii pot modifica ADN-ul animalelor, al plantelor şi al microorganismelor cu o precizie extrem de ridicată. Tehnologia a avut un impact revoluţionar în ştiinţă, contribuind acum la dezvoltarea unor noi metode de tratare a cancerului şi făcând posibil visul vindecării unor boli genetice, „moştenite”.

Descoperirea a fost una neaşteptată, şi a pornit de la o realizare a lui Charpentier care, în timp ce examina Streptococcus pyogenes, una dintre bacteriile care cauzează cele mai multe probleme oamenilor, a găsit o moleculă necunoscută, numită tracrRNA. Aceasta s-a dovedit a fi parte a sistemului imunitar al bacteriei, iar munca cercetătoarei franceze, publicată în 2011, a ajutat-o în începerea unei colaborări cu Jennifer Doudna. 

Împreună, cele două femei au reuşit apoi un experiment incredibil, în care „foarfeca genetică” a bacteriei a fost reprogramată şi controlată pentru a putea tăia orice moleculă de ADN. Odată tăiată molecul respectivă, codul vieţii este rescris. 

Munca celor două a avut contribuţii uriaşe în comunitatea ştiinţifică. Folosind tehnica lor, alţi cercetători au reuşit să creeze plante care rezistă împotriva mucegaiului, dăunătorilor şi secetei. În medicină, au început teste ale unor noi terapii împotriva cancerului, iar potenţialul pe care „foarfeca genetică” CRISPR/Cas9 îl are pare să fie unul nemărginit. 

Şapte femei au câştigat Premiul Nobel pentru Chimie

Premiul Nobel pentru Chimie a fost acordat pentru prima oară în 1901 iar în istoria sa, 183 de persoane au fost onorate cu acest premiu. Cel mai tânăr câştigător a fost Frédéric Joliot, care a primit premiul la vârsta de 35 de ani, alături de soţia sa, Irène Joliot-Curie (fiica lui Pierre şi Marie Curie).

La polul opus, cel mai vârstnic laureat al Premiului Nobel pentru Chimie este John B. Goodenough, câştigătorul de anul trecut, în vârstă de 97 de ani.

Spre deosebire de Premiul Nobel pentru Fizică, unde Andrea Ghez a devenit ieri cea de-a patra femeie laureată din istorie, Premiul Nobel pentru Chimie avea deja cinci doamne onorate cu această distincţie: Marie Curie şi fiica sa, Dorothy Crowfoot Hodgkin, Ada Yonath şi Frances H. Arnold. Acestora li se adaugă câştigătoarele de astăzi, Emmanuelle Charpentiere şi Jennifer Doudna.