Posibile indicii de viaţă extraterestră pe planeta Venus, descoperite de astronomi

O echipă de astronomi din Europa şi Statele Unite au descoperit urmele unui gaz numit fosfină în atmosfera planetei Venus care ar putea fi emanat de microbi. Chiar dacă descoperirea este preliminară şi necesită un proces suplimentar de confirmare, existenţa unei forme de viaţă în atmosfera planetei Venus este cea mai plauzibilă explicaţie pentru observaţiile făcute de către aceştia.

Unul dintre primii care au spus că este posibil să existe viaţă în norii acestei planete a fost cercetătorul Carl Sagan, care, în 1967, a publicat un studiu în revista Nature în care specula că acolo ar exista fiinţe de dimensiuni asemănătoare mingilor de ping-pong, o specie de meduze plutitoare în atmosferă, adaptate la traiul în gaze toxice, scrie El Pais. 

Luni, într-un studiu publicat în jurnalul Nature Astronomy, echipa de astronomi din SUA şi Europa au anunţat că au detectat fosfină - un derivat fetid şi toxic al fosforului - în atmosfera planetei. Fosfina există şi pe Pământ, fiind generată în special de microbi care trăiesc în medii fără oxigen, inclusiv pe fundul unor lacuri şi în intestinele animalelor. Cercetătorii arată că, pe Venus, cantitatea de fosfină este de 10.000 de ori mai mare decât cea care ar putea fi produsă prin metode nonbiologice. Autorii lucrării au făcut o simulare de procese care pot produce fosfină.

Conform oamenilor de ştiinţă, timp de două miliarde de ani, planeta Venus a avut o climă temperată, iar suprafaţa acesteia a fost acoperită de un ocean. Astăzi, însă, dioxidul de carbon este prezent în cantităţi uriaşi în atmosfera planetei. 

„Este foarte uimitor dacă viaţa a putut supravieţui înconjurată de atât de mult acid sulfuric”, a declarat Jane Greaves, profesoară de astronomie la Universitatea din Cardiff şi coordonatorul echipei care a făcut descoperirea, pentru The Guardian. „Dar toate rutele geologice şi fotochimice la care ne-am putut gândi sunt mult prea neproductive pentru a explica această cantitate de fosfină pe care o vedem”, a adăugat aceasta.

Chiar dacă există posibilitatea ca fosfina să provină de la o sursă necunoscută până acum, calculele oamenilor de ştiinţă exclud ca toată cantitatea detectată să fie profusă de vulcani, fulgere ori micrometeoriţi. „Ratele de producere de fosfină ale acestor fenomene sunt atât de mici, iar ratele de distrugere suficient de mari încât ar trebui să găsim de o mie de ori mai puţină fosfină decât am detectat”, spune Paul Rimmer, un astrochimist de la Universitatea din Cambridge implicat în cercetare.

Descoperirea este tratată, deocamdată, cu grijă de comunitatea ştiinţifică. Charles Cockell, un astrobiolog de la Universitatea din Edinburgh, a declarat că nivelul de fosfină detectat nu indică existenţa unor microbi pe planetă, cât o problemă cu utilizarea fosfinei ca marker biologic. 

„O explicaţie biologică ar trebui să fie întotdeauna ultima la care se face apel şi avem motive bune să credem că norii de pe Venus sunt morţi, nu conţin viaţă. Concentraţia de acid sulfuric din aceştia este mai extremă decât cea de pe orice habitat cunoscut de pe Pământ”, a declarat acesta.