O operație experimentală pe creier a potolit pofta de mâncare a două paciente cu tulburare de alimentație excesivă

Primii pacienți care au suferit o operație experimentală pe creier pentru o tulburare de alimentație afirmă că după un an au mai mult control asupra a ceea ce mănâncă și au mai puține pofte, relatează NBC News.

„Sunt pe deplin conștientă de poftele mele", a declarat Robin Baldwin, în vârstă de 58 de ani, din orașul Citrus Heights, California, pentru NBC News. „Uneori, pot să mă opresc, să respir și să spun, „nu”. 

Baldwin împreună cu Lena Tolly, în vârstă de 48 de ani, din Elk Grove, California, au suferit o intervenție chirurgicală după ce nu au răspuns altor tratamente pentru bulimie.

Constatările preliminare privind efectele intervenției chirurgicale, parte a unui studiu pilot care va include un total de șase persoane, au fost raportate, luni, în revista Nature Medicine. 

Este pentru prima dată când stimularea profundă a creierului a fost utilizată pentru a trata tulburarea de alimentație compulsivă. În cadrul studiului, chirurgii au introdus un dispozitiv care detectează momentul în care pacienții își doresc să mănânce, apoi un mic electroșoc reduce pofta de mâncare. 

„Faptul că acest lucru se poate face este destul de uimitor”, a afirmat dr. Kai Miller, profesor de neurochirurgie la Clinica Mayo din Rochester, Minnesota. 

„Este o intervenție chirurgicală pe creier și aceasta vine cu propriul set de riscuri”, a mai adăugat Miller, care nu a fost implicată în noua cercetare. „Dar acești pacienți s-au bucurat de îmbunătățiri în timp și au avut mai puține episoade de alimentație excesivă”. 

Pentru Baldwin, schimbarea s-a produs aproape imediat. „În câteva zile, mi-am putut da seama că țineam pofta sub control”, a afirmat ea. „Nu mă gândeam constant la mâncare”. 

Pentru Tolly schimbarea a avut loc după mai mult timp: „Nu voi renunța niciodată la carbohidrați, dar am o relație mai bună cu ei și fac alegeri mai bune”. 

Tulburarea alimentară este cea mai frecventă în Statele Unite, depășind anorexia și bulimia. Persoanele cu tulburare de alimentație compulsivă pierd controlul asupra cantității de mâncare, chiar și după ce se simt sătui. 

Această pierdere a controlului, a afirmat autorul principal al studiului, Dr. Casey Halpern, este rezultatul unor semnale greșite. 

„Nu este vorba despre faptul că nu se pot controla”, a afirmat Halpern, neurochirurg și șef al neurochirurgiei stereotactice și funcționale la Penn Medicine din Philadelphia. 

Ce presupune intervenția chirurgicală

În timpul intervenției chirurgicale , sub scalp este implantat un dispozitiv asemănător unui stimulator cardiac. Acest dispozitiv este apoi conectat la nucleul accumbens, o zonă a creierului care joacă un rol vital în modul în care oamenii experimentează recompensa și satisfacția. 

Halpern și colegii săi au îndreptat acele fire în mod special către două părți mai mici ale acelei regiuni ale creierului: una care reglează modul în care oamenii își gestionează impulsurile și una care controlează apetitul. 

Dispozitivul are două sarcini. Înregistrează activitatea creierului și poate furniza, totodată, mici șocuri electrice creierului, menite să ajute la înăbușirea poftelor. Nu există nicio senzație fizică atunci când apar aceste șocuri, dar pacienții ar putea observa modificări ale dispoziției. 

Inițial, dispozitivul trebuie antrenat pentru a detecta ce tipuri de activitate cerebrală sunt legate de pofta de a mânca. Pentru a face acest lucru, Baldwin și Tolly mișcă peste cap o baghetă încărcată magnetic atunci când simt nevoia de a mânca, semnalând dispozitivului că activitatea creierului pe care o vede este legată de pofte.  

La șase luni după ce dispozitivul a fost activat, ambele femei au simțit că au control asupra nevoii de a mânca, a declarat Halpern.  

„Ambii pacienți simt cu siguranță că au mai mult autocontrol decât au avut înainte", a mai adăugat el. 

Datele pe termen lung despre cele două femei, Baldwin și Tolly, sunt de așteptat să fie analizate și publicate la o dată ulterioară. Se așteaptă ca alți doi pacienți să fie supuși intervenției chirurgicale în următoarele șase luni. Studiul va include în cele din urmă șase pacienți. 

O limitare a constatărilor actuale este că cele două femei sunt similare din punct de vedere demografic: de vârstă mijlocie și supraponderale. 

Cu toate că pare a fi o abordare inovatoare pentru tratarea tulburării de alimentație excesivă, nu este clar dacă tehnica ar fi folositoare pentru majoritatea pacienților, a afirmat Stephen Wonderlich, co-președinte al Consiliului Consultativ de Cercetare al Asociației Naționale pentru Tulburările Alimentare.