O nouă descoperire ar putea dezlega enigma expansiunii universului: trăim într-un vid gigant

O nouă teorie capătă susținere în lumea științifică: ar fi posibil ca galaxia noastră să fie situată într-un vid cosmic uriaș. Descoperirea ar putea oferi o explicație la una dintre cele mai mari enigme ale cosmologiei moderne, așa-numita „tensiune Hubble”.

O echipă de cercetători a publicat noi dovezi convingătoare care sugerează că galaxia noastră, Calea Lactee, se află într-un vid cosmic de mari dimensiuni, o regiune a universului cu o densitate semnificativ mai scăzută decât media universală.

Acest scenariu ar putea explica o problemă reală și persistentă din fizica modernă: discrepanța dintre diferitele estimări ale vitezei de expansiune a universului, cunoscută sub numele de „tensiunea Hubble”.

Conform concluziilor publicate în prestigioasa revistă Monthly Notices of the Royal Astronomical Society, citate de presa britanică, cercetătorii de la Universitățile din Portsmouth și St Andrews au analizat date adunate în ultimele două decenii despre oscilațiile acustice barionice, adică ecourile undelor sonore generate în primele momente după Big Bang.

Studiul sugerează că galaxia noastră nu este plasată într-o regiune uniformă a universului, ci într-o zonă cu aproximativ 20% mai puțină materie decât media cosmică, iar acest lucru ar putea influența măsurătorile privind rata de expansiune a universului observabil.

„O soluție potențială la această inconsistență este că galaxia noastră se află aproape de centrul unui vid local de mari dimensiuni. Aceasta ar determina materia să fie atrasă de gravitație către exteriorul golului, care are o densitate mai mare, ceea ce ar duce la golirea golului în timp. Pe măsură ce golul se golește, viteza obiectelor care se îndepărtează de noi ar fi mai mare decât dacă golul nu ar exista. Acest lucru dă, prin urmare, impresia unei rate de expansiune locală mai rapide” a explicat dr. Indranil Banik, cercetător la Universitatea din Portsmouth.

Pentru a susține această teorie, oamenii de știință au analizat oscilațiile acustice barionice (BAO), care reprezintă amprenta undelor sonore propagate prin plasma fierbinte a universului tânăr, înainte de formarea stelelor și galaxiilor. Aceste ecouri din epoca primordială servesc ca „rigle cosmice” pentru a măsura structura pe scară largă a universului.

„Rezultatele noastre sugerează că un univers cu un vid local este de aproximativ 100 de milioane de ori mai probabil decât un cosmos fără unul”, a precizat dr. Banik, continuând: „Aceasta înseamnă că probabilitatea unui univers fără vid care să se potrivească cu aceste date este echivalentă cu o monedă echitabilă care cade cu fața în sus de 13 ori la rând”.

Ce este tensiunea Hubble?

Tensiunea Hubble reprezintă o discrepanță majoră în cosmologie: măsurătorile făcute pe baza observațiilor din universul timpuriu (precum radiația cosmică de fond) oferă o valoare diferită față de cele bazate pe galaxiile apropiate, ceea ce a generat numeroase controverse și speculații. Teoria vidului cosmic oferă o posibilă explicație pentru această contradicție aparentă, fără a necesita rescrierea legilor fundamentale ale fizicii.

Chiar dacă ipoteza necesită în continuare confirmări, autorii studiului cred că aceasta ar putea reprezenta o verigă lipsă în înțelegerea structurii și evoluției universului.