O gaură neagră de tip nou, descoperită cu ajutorul undelor gravitaţionale. Cercetător: „O uşă care se deschide către un nou peisaj cosmic”

O gaură neagră inedită, provenită din fuziunea a două găuri negre, a fost direct observată pentru prima dată graţie undelor gravitaţionale, o descoperire majoră pentru înţelegerea universului, potrivit AFP.

„Este o uşă care se deschide către un nou peisaj cosmic. O întreagă lume nouă”, a spus, într-o conferinţă de presă, Stavros Katsanevas, directorul proiectului Virgo, unul dintre cei doi detectori de unde gravitaţionale care a captat semnalele acestei noi găuri negre. 

Este vorba despre prima dovadă directă a existenţei găurilor negre de masă intermediară (de 100 până la 100.000 mai mare decât Soarele), care ar putea explica una dintre enigmele cosmologiei: formarea găurilor negre supermasive, aceşti monştri cosmici aflaţi în centrul unor galaxii, între care şi Calea Lactee. 

Obiectul misterios, descris în Physical Review Letters şi Astrophysical Journal Letters de o echipă internaţională de mai mult de 1.500 de oameni de ştiinţă, se numeşte „GW190521”.

Provenit cel mai probabil din fuziunea a două găuri negre, are o masă de 142 de ori mai mare decât Soarele şi formează gaura neagră cea mai masivă detectată vreodată de undele gravitaţionale. 

Prezise de Albert Einstein în 1915 în teoria relativităţii generale şi observate în mod direct un secol mai târziu, undele gravitaţionale sunt infime deformaţii ale spaţiului-timp, asemănătoare oscilaţiilor apei la suprafaţa unui iaz. Ele se nasc sub efectul unor fenomene cosmice violente, precum coliziunea a două găuri negre, care emit o cantitate de energie fenomenală.       

Unda gravitaţională a lui GW190521 a avut nevoie de 7 miliarde de ani pentru a ajunge pe Pământ: este cea mai îndepărtată gaură neagră şi, deci cea mai veche, vreodată descoperită. 

Semnalul a fost înregistrat pe 21 mai 2019 de instrumentele Ligo şi Vigo, care au înregistrat „cea mai mare captură pe tabloul lor” de la primele descoperiri în 2015 şi 2017, potrivit Centrului Naţional de Cercetări Ştiinţifice (CNRS), la ale căror studii au contribuit mai mulţi cercetători.  

Descoperirea GW190521 pune noi întrebări, confirmând că „există o mare parte a universului care rămâne invizibilă pentru noi”, a comentat astrofizicianul Karan Jani pentru Ligo.