NASA a prezentat primele imagini cu eșantioanele de pe asteroidul Bennu. „Conțin apă și carbon”

Asteroidul Bennu conţine apă şi carbon, aşa cum sperau oamenii de ştiinţă, a anunţat miercuri NASA, care a dezvăluit totodată primele imagini cu praful şi bucăţile înnegrite ce compun cel mai mare eşantion prelevat vreodată de pe un asteroid şi adus apoi pe Terra, informează AFP.

„Moleculele de apă şi carbon sunt exact genul de materie pe care ne doream să îl găsim”, a declarat în cadrul unui eveniment organizat la Houston administratorul NASA, Bill Nelson, potrivit Agerpres. 

„Acestea sunt elemente cruciale în formarea propriei noastre planete şi ne vor ajuta să determinăm originea elementelor care ar fi putut duce la apariţia vieţii”, a adăugat el.

Misiunea Osiris-Rex a prelevat acest eşantion în 2020 de pe asteroidul Bennu, iar capsula care conţinea preţioasa încărcătură a revenit cu succes pe Terra în urmă cu aproximativ două săptămâni, aterizând într-un deşert din Statele Unite.

De atunci, procesul meticulos care vizează deschiderea capsulei se desfăşoară într-o cameră ermetică la Centrul Spaţial Johnson din Houston.

Însă operaţiunea le-a rezervat oamenilor de ştiinţă câteva surprize.Datorită abundenţei materialului găsit chiar în exteriorul compartimentului de colectare, acesta nu a fost încă deschis, a declarat Eileen Stansbery, cercetătoare coordonatoare la Centrul Spaţial Johson.

„Ne luăm timpul necesar pentru a realiza o analiză metodică şi pentru a ne ocupa în mod corespunzător de fiecare bucată din Bennu”, a explicat ea.Înainte de aterizarea capsulei, agenţia spaţială americană estima că ar fi reuşit să colecteze aproximativ 250 de grame de material de pe asteroidul Bennu - mai mult decât precedentele două misiuni japoneze trimise spre alţi asteroizi.

NASA, pentru care o astfel de manevră a reprezentat o premieră, va trebui să confirme sau să infirme acea estimare.

Praf negru

Fericita surpriză ce a constat în existenţa acelui material „bonus” se explică printr-un incident survenit în momentul prelevării eşantionului: imediat după operaţiune, NASA şi-a dat seama că clapeta compartimentului de colectare nu a putut să se închidă.

Încărcătura a reuşit să fie securizată fiind transferată, aşa cum era prevăzut, până în capsulă, dar din cauza acelei scurgeri, oamenii de ştiinţă se aşteptau ca anumite reziduuri să fie găsite în exteriorul compartimentului, în cutia în care acesta a fost plasat.

Acel „praf negru” şi acele „resturi”, potrivit termenilor folosiţi de NASA, au fost încredinţate unei echipe de analiză rapidă, pentru a avea o primă idee despre compoziţia asteroidului Bennu.

Eşantionul a fost analizat folosind un microscop electronic pentru scanare, difracţia de raze X şi măsurători în infraroşu.

Studierea asteroizilor le va permite oamenilor de ştiinţă să înţeleagă mai bine formarea Sistemului Solar şi felul în care Terra a devenit o planetă locuibilă.

Asteroizi precum Bennu ar fi putut să aducă pe Terra compuşii ce au permis ulterior apariţia vieţii, cred anumiţi cercetători.

Cea mai mare parte a eşantionului va fi conservată pentru a fi studiată de generaţiile viitoare, cu noi instrumente mai performante şi pentru a răspunde unor noi întrebări ştiinţifice. La fel s-a procedat şi în cazul rocilor lunare care au fost aduse pe Terra în timpul programului Apollo.

Analiza probelor prelevate de pe Bennu ar putea să se dovedească utilă în viitor. Există un risc scăzut (de 1 la 2.700) ca acest asteroid să lovească Terra în 2182, o coliziune care ar fi catastrofală.

Cunoaşterea exactă a compoziţiei sale ar putea contribui astfel, dacă va fi nevoie într-o bună zi, la calcularea impactului de care va fi nevoie pentru a-i devia traiectoria.