Motivul pentru care am fi singuri în Univers. Teoria „Marelui filtru“, revizuită de NASA

Din ce în ce mai mulți astronomi ajung la ideea că nu suntem singuri în Univers. Acum, o echipă de ingineri de la Laboratorul de propulsie cu reacție al NASA (JPL) din California revizuiește o veche teorie pentru a explica care este motivul pentru care am putea fi singuri în Univers, relatează The Daily Beast.

Teoria „Marele Filtru” presupune că alte civilizații au existat în istoria universului, dar s-au autodistrus înainte de a avea șansa de a lua contact cu noi. Și mai înfricoșător, suntem pe cale să ne „filtram” și pe noi înșine din existență, iar înțelegerea motivului pentru care nu am întâlnit alte civilizații ar putea fi cheia pentru salvarea propriei noastre civilizații.

„Cheia pentru ca umanitatea să traverseze cu succes un astfel de filtru universal este să identificăm aceste atribute în noi înșine și să le neutralizăm în avans”, au scris astrofizicianul JPL Jonathan Jiang și coautorii săi într-un nou studiu care a apărut online pe 23 octombrie și nu a fost încă evaluat de alți oameni de știință din domeniu.

Nu toți oamenii de știință susțin teoria „Marelui Filtru”.

„Pare exagerat de determinist, ca și cum Marele Filtru ar fi o lege a fizicii sau o singură forță care se confruntă cu fiecare civilizație tehnologică în ascensiune”, a declarat Wade Roush, lector de știință și autor al cărții Extraterrestrials, pentru The Daily Beast. „Nu avem nicio dovadă directă a unei astfel de forțe.”

Dar impactul teoriei nu poate fi contestat. Aceasta a fost propusă inițial de Robin Hanson, un economist al Universității George Mason, în 1996. De atunci a devenit un element de bază al construcției lumii științifico-fantastice. Și pentru un motiv întemeiat: este dramatic. „Faptul că universul nostru pare practic mort sugerează că este foarte greu să apară o viață avansată, explozivă și durabilă”, a scris Hanson.

Prin „exploziv”, el se referă la posibilitatea ca o civilizație să realizeze zboruri spațiale ieftine și să colonizeze o mulțime de alte planete, rapid. În teoria lui Hanson, există ceva – sau o mulțime de lucruri – care împiedică viața inteligentă să prospere pe planeta sa natală, să se extindă pe alte planete și să supraviețuiască suficient de mult pentru a intra în contact cu altă civilizație, precum noi.

Cel puțin un înalt susținător al căutării vieții extraterestre nu are obiecții la teorie. „Cred că este plauzibil”, a declarat Avi Loeb, un fizician de la Harvard.

Pentru a înțelege Marele Filtru, Jiang și coautorii săi au transformat umanitatea în oglindă. Orice pare cel mai probabil să ne omoare ar putea reprezenta, de asemenea, o amenințare existențială pentru viața inteligentă de pe alte planete, au propus ei. Ei au întocmit o scurtă listă a celor mai mari amenințări la adresa speciei umane, toate, cu excepția uneia, fiind în totalitate din vina noastră.

Sigur, un asteroid ar putea lovi Pământul cu suficientă forță pentru a ucide aproape totul de pe planetă. Nu este neapărat ceva ce putem preveni. Echipa JPL consideră că celelalte cauze din care civilizația ar putea muri sunt probabil și ele autoprovocate: război nuclear, pandemie, schimbarea climei, inteligența artificială.

Echipa lui Jiang atribuie aceste riscuri existențiale la ceea ce ei descriu drept disfuncție profund înrădăcinată în ființele inteligente, cum ar fi oamenii. „Disfuncția poate fi un bulgăre de zăpadă în Marele Filtru”, au scris cercetătorii.

Dar disfuncția nu este inevitabilă, au subliniat Jiang și coautorii săi. „Baza pentru multe dintre posibilele noastre filtre își găsește rădăcinile în imaturitate”, au scris ei.

„Am putea crește ca specie, să ne demontăm armele nucleare, să trecem la energie curată, să reducem virușii zoonotici care provoacă cele mai grave pandemii și chiar să dezvoltăm o tehnologie mai bună pentru devierea asteroizilor care distrug planetele.“

Pentru ca toate aceste reforme să existe e nevoie ca umanitatea să lucreze împreună, unitar, a scris echipa JPL: „Istoria a arătat că competiția intraspecie și, mai important, colaborarea, ne-au condus către cele mai înalte vârfuri de inventivitate. Și totuși, prelungim noțiuni care par a fi antiteza creșterii durabile pe termen lung. Rasism, genocid, inechitate, sabotaj... lista poate continua.”

Cu pace, dragoste și înțelegere – și unele descoperiri tehnologice majore – am putea supraviețui propriilor tendințe autodistructive și sfidăm Marele Filtru. Și dacă putem lucra împreună pentru a trece de „filtru”, este de înțeles că și alte civilizații ar putea. Propria noastră supraviețuire ar trebui să ne dea speranța că într-o zi, cumva, îi vom întâlni pe ceilalți supraviețuitori ai Marelui Filtru.

Sau poate nu. Hanson însuși crede că Jiang și compania au obținut Marele Filtru și potențialele soluții la acesta, parțial greșite.

Cooperarea globală pe care Jiang și compania o susțin ca mijloc de supraviețuire ar putea fi chiar lucrul care ajunge să ne distrugă, a spus Hanson pentru The Daily Beast. „În mod clar, ei recomandă un control mai centralizat și o guvernare a civilizației noastre”, a spus Hanson. „Dar, de fapt, văd excesul de centralizare a guvernării ca fiind cea mai probabilă contribuție la viitorul nostru mare filtru.”

În concepția lui Hanson, cu cât ne descentralizăm mai mult, cu atât este mai probabil ca unii dintre noi să supraviețuiască și să prospere. Imaginați-vă gospodarii izolați care scapă de o pandemie devastatoare sau exploratorii spațiali privați — alți „Jeff Bezos“ și „Elon Musk“ din lume — care stabilesc colonii din afara lumii pe Lună sau Marte. Colonii care ar putea rezista chiar și atunci când unele calamități ar șterge civilizația de pe Pământ.

Alți critici cred că întreaga teorie a Marelui Filtru este greșită și faptul că nu am întâlnit încă extratereștri nu înseamnă că sunt toți morți. Chiar dacă ar exista miliarde de civilizații extraterestre înfloritoare, ele ar putea fi foarte departe. 

„Teoria Marelui Filtru depinde de rezultatul observațional presupus că nimeni nu este acolo”, a declarat Seth Shostak, astronom la Institutul SETI din California. „Dar această concluzie este mult prea prematură. Tocmai am început să căutăm.”