Misiunea chineză Chang'e-4 a descoperit globule de sticlă pe partea nevăzută a Lunii

Roverul selenar Yutu-2 al misiunii chineze Chang'e-4 a descoperit „două globule macroscopice” de sticlă translucidă în timpul misiunii sale de explorare a părţii nevăzute a Lunii, care ar putea aduce informaţii noi despre formarea satelitului natural al Pământului, informează agenţia Xinhua.

Potrivit unui studiu publicat în jurnalul Science Bulletin, roverul Yutu-2 a surprins în imagini două globule translucide cu ajutorul camerei panoramice cu care este dotat, informează Agerpres.

Nu au fost obţinute date cu privire la compoziţia celor două globule. Morfologia lor unică şi contextul local sugerează că cel mai probabil este vorba despre sticlă de impact - material topit pe bază de anortozit rezultat în timpul evenimentelor din procesul de craterizare - mai degrabă decât obiecte de origine vulcanică sau care au ajuns pe Lună odată cu alte corpuri cereşti, au spus cercetătorii.

Anortozitul selenar este o rocă prezentă în zonele înalte, format în oceanul de magmă de pe Lună. 

Cele două obiecte sunt diferite de cele prelevate de misiunile Apollo, potrivit cercetătorilor, deoarece au dimensiuni mai mari şi prezintă culori, potrivit sursei citate

Potrivit specialiştilor, globulele de sticlă s-ar găsi din abundenţă în zonele înalte de pe Lună, oferind ţinte promiţătoare pentru prelevarea de material selenar ce ar putea aduce informaţii importante despre istoria timpurie a Lunii.

Sonda Chang'e-4, lansată pe 8 decembrie 2018, a coborât în craterul Von Karman, situat în bazinul Aitken de la Polul Sud de pe partea nevăzută a Lunii (partea care nu este niciodată îndreptată spre Terra şi deci nu poate fi văzută de pe Pământ), pe 3 ianuarie 2019. De atunci, Yutu-2 a parcurs peste o mie de metri. Misiunea a reprezentat o premieră istorică, China fiind prima ţară care a realizat o aselenizare pe partea nevăzută a Lunii.

De pe Pământ nu putem vedea decât o singură faţă a Lunii, deoarece satelitul natural al Pământului are o perioadă sinodică egală cu perioada sa de revoluţie (27,3217 zile), aflându-se în rotaţie sincronă cu Pământul.

Emisfera selenară invizibilă de pe Terra nu a fost fotografiată şi cartografiată decât cu ajutorul sondelor spaţiale, prima fiind sonda sovietică Luna 3, în 1959. Primii oameni care au văzut-o, în mod direct, au fost astronauţii din echipajul misiunii Apollo 8, pe orbită în jurul Lunii în 1968.