Insula apărută de nicăieri, cu forme de viață nemaiîntâlnite până acum

Când o nouă insulă a apărut în Pacificul de Sud în 2015, a creat o oportunitate fără precedent nu doar pentru geologi și vulcanologi, ci și pentru biologi și ecologiști.

Apariția unei noi insule oferă șansa de a învăța despre cum încep ecosistemele, începând cu pionierii microbieni care colonizează un teren nou ca acesta, înainte de a apărea plantele sau animalele.

Insula Hunga Tonga-Hunga Ha'apai (Hunga Tonga) nu a rezistat prea mult timp - după ce s-a format în urma unei erupții vulcanice în 2015, a fost distrusă de o altă erupție la începutul anului 2022.

În cei șapte ani în care a existat, însă, insula a dezvăluit câteva secrete interesante.

Într-un nou studiu, cercetătorii raportează dovezi ale existenței pe insulă a unei comunități neașteptate de microbi care metabolizează sulful și gazele atmosferice, asemănătoare unor organisme care ocupă habitate foarte diferite: izvoare termale sau guri hidrotermale de mare adâncime.

"Ne-am gândit că vom vedea organisme pe care le găsești atunci când un ghețar se retrage sau cianobacterii, specii mai tipice de colonizatori timpurii - dar în schimb am găsit un grup unic de bacterii care metabolizează sulful și gazele atmosferice", spune ecologistul microbian Nick Dragone de la Universitatea din Colorado.

Dragone și colegii săi cercetători au colectat 32 de probe de sol de pe insulă, apoi au extras și secvențiat ADN-ul din probe.

Plantele au colonizat insula destul de repede după ce aceasta s-a format, probabil datorită semințelor din excrementele de păsări, dar cercetătorii și-au concentrat eforturile de colectare pe suprafețe lipsite de vegetație.

Ei au găsit bacterii și arhee în toate probele lor din conul vulcanului, deși acești microbi erau mai puțin diverși decât microbii din zonele cu vegetație din apropiere - și foarte diferiți.

Ar avea sens dacă primii microbi de pe o nouă insulă ar proveni fie din apa oceanului, fie din excrementele de păsări, dar nu aceasta era proveniența bacteriilor ciudate descoperite. Mai degrabă, cercetătorii suspectează că acești microbi ar fi putut proveni din adâncurile pământului.

"Unul dintre motivele pentru care credem că vedem acești microbi unici este din cauza proprietăților asociate cu erupțiile vulcanice: mult sulf și hidrogen sulfurat gazos. Microbii au fost cei mai asemănători cu cei găsiți în gurile de aerisire hidrotermale, izvoarele termale precum Yellowstone și alte sisteme vulcanice. Cea mai bună presupunere a noastră este că microbii provin din aceste tipuri de surse", spune Dragone.

În ultimii 150 de ani, Hunga Tonga este doar a treia masă de uscat de acest fel care apare și durează mai mult de un an, spun cercetătorii, și prima de la tropice.

"Aceste tipuri de erupții vulcanice au loc peste tot în lume, dar de obicei nu produc insule", spune Dragone. "Am avut o oportunitate incredibil de unică. Nimeni nu mai studiase vreodată în mod cuprinzător microorganismele de pe acest tip de sistem de insule într-un stadiu atât de timpuriu".

Și nimeni nu va mai avea ocazia să studieze locuitorii insulei, cel puțin nu în mod direct. La șapte ani după ce a ieșit din Pacific, Hunga Tonga a dispărut în mod spectaculos.

Când vulcanul a erupt din nou în ianuarie 2022, a produs cea mai mare erupție explozivă din secolul XXI, cu cea mai mare coloană de aburi și cenușă din istoria înregistrată. Hunga Tonga a fost șters - dar nu înainte ca oamenii de știință să reușească să afle detalii intrigante despre scurta sa viață.

"Suntem, desigur, dezamăgiți că insula a dispărut, dar acum avem o mulțime de predicții despre ce se întâmplă atunci când se formează insule", spune Dragone.