Gheața unică, veche de 1,5 milioane de ani, care va fi topită pentru a dezlega misterul erei glaciare

O bucată de gheață veche de 1,5 milioane de ani a ajuns în Marea Britanie, unde oamenii de știință o vor topi pentru a obține informații vitale despre clima Pământului.

Cilindrul de gheață este considerat a fi cel mai vechi de pe planetă, pentru obținerea lui fiind nevoie de forarea în adâncul calotei glaciare antarctice.

În interior sunt înghețate mii de ani de informații noi despre care oamenii de știință spun că ar putea „revoluționa” ceea ce știm despre schimbările climatice, potrivit BBC.

Miezurile de gheață au fost depozitate într-o peșteră din Antarctica înainte de a fi încărcate pe o barcă spre Europa.

„Aceasta este o perioadă complet necunoscută din istoria Pământului nostru”, spune Dr. Liz Thomas, șefa departamentului de cercetare a miezurilor de gheață de la British Antarctic Survey.

Deasupra ușii clipesc lumini roșii de avertizare, iar înăuntru există o trapă de evacuare de urgență într-un tunel, în cazul în care ceva nu merge bine.

Gheeața va fi topită încet, timp de șase săptămâni, eliberând praf străvechi, cenușă vulcanică și chiar mici alge marine numite diatomee, care au fost blocate în interior atunci când apa s-a transformat în gheață.

Aceste materiale pot oferi oamenilor de știință informații despre modelele vântului, temperatură și nivelurile mării de acum mai bine de un milion de ani.

2,8 km de gheață au fost extrași

Extragerea nucleelor de gheață din Antarctica a fost un efort multinațional uriaș, cu un cost de milioane de dolari Gheața a fost tăiată în blocuri și transportată cu barca, apoi într-o dubă frigorifică la Cambridge.

2,8 km de gheață au fost extrași - peste opt turnuri Eiffel așezate unul la altul - secțiuni transversale ale nucleului fiind trimise în Germania și Elveția.

Echipele au putut găsi dovezi ale unei perioade de acum mai mult de 800.000 de ani, când concentrațiile de dioxid de carbon ar fi putut fi în mod natural la fel de mari sau chiar mai mari decât sunt acum, potrivit Dr. Thomas.

Acest lucru i-ar putea ajuta să înțeleagă ce se va întâmpla în viitorul nostru, pe măsură ce planeta noastră reacționează la încălzirea gazelor prinse în atmosferă.

Forajul a avut loc la aproximativ 40 km de stația de cercetare italo-franceză Concordia.

„Sistemul nostru climatic a trecut prin atât de multe schimbări diferite încât trebuie neapărat să ne putem întoarce în timp pentru a înțelege aceste procese diferite și punctele de cotitură ale schimbărilor climatice”, spune ea.

Diferența dintre prezent și epocile anterioare cu emisii ridicate de gaze cu efect de seră este că acum oamenii au cauzat creșterea rapidă a gazelor care produc încălzirea în ultimii 150 de ani.

Asta ne duce pe un teritoriu necunoscut, dar oamenii de știință speră că înregistrările istoriei mediului înconjurător al planetei noastre, blocate în gheață, ne-ar putea oferi câteva îndrumări.

Echipa va identifica izotopi chimici din lichid care ne-ar putea spune despre modelele vântului, temperaturile și precipitațiile pentru o perioadă de timp cuprinsă între 800.000 și până la 1,5 milioane de ani în urmă sau posibil mai mult.

Vor folosi un instrument numit spectrometru de masă cu plasmă cuplată inductiv (ICPMS) pentru a măsura peste 20 de elemente și urme de metale.

Acestea includ elemente de pământuri rare, săruri de mare și elemente marine, precum și indicatori ai erupțiilor vulcanice din trecut.

Schimbările climatice aveau loc la 41.000 de ani

Lucrarea va ajuta oamenii de știință să înțeleagă o schimbare misterioasă numită Tranziția Pleistocenului Mijlociu, de acum 800.000 - 1,2 milioane de ani, când ciclurile glaciare ale planetei s-au schimbat brusc.

Tranziția de la erele mai calde la erele glaciare reci, când gheața acoperea mult mai mult Pământ, a avut loc la fiecare 41.000 de ani, dar s-a schimbat brusc la 100.000 de ani.

Cauza acestei schimbări este una dintre „cele mai interesante întrebări nerezolvate” din știința climei, potrivit Dr. Thomas.

Este posibil ca probele să conțină dovezi ale unei perioade în care nivelul mării era mult mai ridicat decât este acum și când vastele calote glaciare antarctice erau mai mici.

Prezența prafului în gheață îi va ajuta să înțeleagă cum s-au micșorat calotele glaciare și cum au contribuit la creșterea nivelului mării - o preocupare majoră în acest secol.