Fluxurile de apă oceanică provenite din Antarctica ar putea scadea cu 40% până în 2050. „E şocant”

Un studiu recent arată că topirea rapidă a gheţurilor din Antarctica încetineşte dramatic curenţii de apă din oceanul global şi ar putea avea un impact dezastruos asupra climei planetare, lanţului trofic marin şi stabilităţii calotelor de gheaţă, informează Reuters, citată de Agerpres.

Un studiu publicat miercuri în revista Nature arată că fluxurile de apă oceanică de mare adâncime provenite din Antarctica ar putea să scadă cu 40% până în 2050.

„E şocant să vezi că se întâmplă atât de repede (...). Pare că s-a trecut la o viteză superioară, acum. Asta e o informaţie de Breaking News", a declarat Alan Mix, cercetător în paleo-climatologie la Universitatea de Stat Oregon din Statele Unite şi coautor al celui mai recent raport întocmit de Grupul Interguvernamental de Experţi în Evoluţia Climei (GIEC), care nu a participat însă la realizarea noului studiu.

 „Circulaţia răsturnată" a oceanelor, determinată de mişcarea apei mai dense către fundul marin, contribuie la transportul de căldură, carbon, oxigen şi nutrimente vitale pe tot globul pământesc.  

Creșterea temperaturilor face ca  apa dulce provenită din topirea gheţurilor din Antarctica să ajungă în ocean, reducând salinitatea şi densitatea apei de suprafaţă şi diminuând acel flux descendent către fundul mării.

 35 de milioane de ore de calcul

Studiile precedente au examinat ce ar putea să se întâmple în cazul unei circulaţii răsturnate similare în Atlanticul de Nord - mecanismul aflat în spatele scenariului apocaliptic prin care Europa s-ar confrunta cu un ger arctic, întrucât transportul de căldură ar înceta

Mult mai puţine cercetări au vizat circulaţia apei de adâncime din Antarctica.

35 de milioane de ore de calcul au fost alocate în ultimii doi ani pentru a examina o varietate de modele şi de simulări care se întind până la jumătatea acestui secol

Comcluziile cercetătorilor au fost că circulaţia apei de mare adâncime din Antarctica ar putea să încetinească de două ori mai mult decât încetinirea fluxurilor oceanice din Atlanticul de Nord.

"Sunt volume enorme de apă... şi ele reprezintă porţiuni ale oceanului care a fost stabil pentru o lungă perioadă de timp", a declarat un coautor al studiului, Matthew England, profesor de oceanografie la Universitatea New South Wales din Sydney, într-o conferinţă de presă.

Oceanul global nu va mai putea să absoarbă la fel de mult dioxid de carbon

Rezultatele noului studiu arată și că oceanul global nu va mai putea să absoarbă la fel de mult dioxid de carbon pe măsură ce straturile sale superioare devin tot mai stratificate, lăsând astfel mai mult CO2 în atmosferă.

Potrivit studiului, infiltrările de apă mai caldă în calota de gheaţă din vestul Antarcticii se vor intensifica, însă cercetarea nu a examinat felul în care acest fenomen ar putea să creeze un efect de feedback şi să genereze o topire şi mai rapidă a gheţii.

„Studiul nu include scenariile aferente unui dezastru. Din acest punct de vedere, este chiar un studiu conservator", a adăugat Alan Mix.