Eşec pentru misiunea spaţială a Indiei. Contactul cu Chandrayaan-2 a fost pierdut chiar înainte de aselenizare
0Eforturile Indiei de a deveni a patra ţară care să aselenizeze o navetă şi prima care să reuşească acest lucru în apropierea polului sudic neexplorat al Lunii par să se fi încheiat cu un eşec. Cu toate că apropierea de suprafaţa selenară părea că se desfăşoară conform planurilor, Isro, agenţia spaţială a Indiei, a pierdut contactul cu naveta chiar înainte de aselenizare, relatează BBC News şi CNN.
Reprezentanţi ai Isro au anunţat că au pierdut contactul cu Chandrayaan-2 în momentul în care naveta se afla la doar 2,1 kilometri de suprafaţa Lunii. Nu este clar, în acest moment, dacă naveta s-a prăbuşit sau problema rezidă în sistemul de comunicaţii.
Lansarea misiuni Chandrayaan-2 a avut loc pe 22 iulie, amânată cu săptămâna după ce o problemă tehnică a sistemului de lansare a fost observată cu doar o oră înainte de decolare. Plasată cu succes pe orbita lunară pe 20 august, naveta urma să ajungă pe suprafaţa Lunii în dimineaţa acestei zile. Aplauzele care au izbucnit după ce perioada critică a aselenizării a fost depăşită cu succes s-au dovedit, însă, precipitate.
Directorul Isro, Kailasavadivoo Sivan, a anunţat că apropierea de suprafaţa Lunii a decurs, până în momentul pierderii contactului, conform planurilor iniţiale şi că oamenii de ştiinţă vor analiza datele recepţionate pentru a încerca să elucideze ce s-a întâmplat. ”Nu e deloc uşor ce am reuşit – fiţi curajoşi”, le-a spus premierul Modi, aflat în camera de control a misiuni, celor implicaţi în tentativa de aselenizare. Programul spaţial al Indiei a fost portretizat de presa internaţională drept un simbol al ambiţiilor de mare putere globală ale statului condus de Modi. În iulie, decolarea navetei a fost transmisă de televiziunile indiene, milioane de persoane privind momentul de mândrie naţională.
Dacă ar fi reuşit, misiunea ar fi explorat, timp de 14 zile, o zonă din apropierea polului sudic al Lunii. Rover-ul Pragyan (înţelepciune în limba sanscrită) ar fi căutat, printre alte lucruri, apă şi diferite minerale în solul lunar. Planul ambiţios al Indiei de explorare a spaţiului include, în anii următori, o misiune către planeta Marte, atrăgând atenţia presei internaţionale asupra costurilor foarte reduse ale misiunilor Isro. Întreaga misiune Chandrayaan-2 a costat aproximativ 140 de milioane de dolari, în timp ce toate cele 15 misiuni Appolo ale Statelor Unite au ajuns în jurul sumei de 25 de miliarde de dolari.