„Dorel“ loveşte şi pe Marte. Cine e românul acuzat de prăbuşirea sondei Schiaparelli pe Planeta Roşie

Dumitru Popescu, fondator al companiei Arca Space Corporation, cunoscută pentru proiecte precum primul avion hipersonic românesc şi placa zburătoare ArcaBoard, este acuzat de Agenţia Spaţială Italiană (ASI) ca fiind responsabil de prăbuşirea, pe 19 octombrie, a unei sonde pe planeta Marte, din cauza unei erori de funcţionare a sistemelor pe care Arca trebuia să le testeze.

Agenţia spaţială italiană (ASI) susţine că Arca Space Corporation ar fi de vină pentru prăbuşirea pe planeta Marte, pe 19 octombrie 2016, a modulului Schiaparelli, după ce Agenţia Spaţiala Europeană (ESA) a încredinţat companiei fondate de Dumitru Popescu misiunea realizării unor teste importante legate de intrarea în atmosferă a modulului.

Agenţia italiană susţine că Arca a primit contractul privind testarea sistemelor de control a reintrarii în atmosferă a sondei spaţiale, deşi nu avea suficientă experienţă în domeniu, lipsindu-i „competenţe specifice suficiente“, informeaza cotidianul italian La Repubblica în ediţia online.

Pentru efectuarea testului cerut de ESA, compania lui Popescu a primit 1,1 milioane de euro, dar testul nu a mai avut loc pentru că regiunea unde urma să fie efectuat, deasupra Mării Negre, era în apropiere de Crimeea, iar Rusia tocmai invadase peninsula.

Contactat de Repubblica.it, Dumitru Popescu a declarat că Arca a făcut tot ce a putut privind testarea echipamentelor înainte de misiunea spaţială. 

„ASI ar trebui să fie atentă pentru că, dacă nu are dovezi care să susţină declaraţiile, va trebui să plătească. Noi suntem împăcaţi, am făcut tot ce se putea face: pentru acel test trebuia să zburăm foarte aproape de baza militară rusă de la Sevastopol. Atunci, Rusia tocmai ce ocupase Crimeea şi riscam declanşarea unui conlict între Federaţia Rusă şi NATO“, a explicat Popescu, referitor la testul pe care ARCA ar fi trebuit să-l execute în 2014.

În 2012, când Arca a prezentat parteneriatul cu ESA, compania anunţa că principalul factor care i-a favorizat în parteneriatul cu ESA a fost costul scăzut al echipamentelor şi  al desfăşurării testelor.

Agenţia Spaţială Europeană a continuat dezvoltarea proiectul privind sonda Schiaparelli fără datele privind comportamentul modulului la intrarea în atmosferă, pe care ar fi trebuit să le obţină în urma testului Arca. ESA a folosit, în schimb, o serie de simulări computerizate pentru a prezice forţele implicate şi influenţa acestora asupra sondei la intrarea în atmosfera marţiană.

Modulul Schiaparelli, parte a misiunii ExoMars a Agenţiei Spaţiale Europene, realizată în colaborare cu agenţia rusă Roscosmos, de explorare a planetei Marte, al cărui scop era testarea tehnologiilor privind coborârea prin atmosferă şi amartizarea, s-a prăbuşit pe 19 octombrie pe suprafaţa Planetei Roşii, din cauza funcţionării defectuoase pentru doar o secundă a unor instrumente şi senzori de la bord, potrivit informaţiilor date publicităţii miercuri de ESA.

Din cauza erorilor senzorilor, computerul de bord al modulului a crezut că sonda a ajuns pe suprafaţa planetei, dar în realitate Schiaparelli se afla la o altitudine de peste 3.000 de metri, situaţie ce a dus la prăbuşirea necontrolată şi scurtarea bruscă a misiunii acestei sonde pe suprafaţa Planetei Roşii. Modulul ar fi trebuit să ofere mai multe date legate de intrarea în atmosfera marţiană, coborârea şi plasarea în condiţii de siguranţă pe scoarţa planetei Marte, după amartizare urmând să mai funcţioneze timp de până la opt zile, graţie unor baterii solare, şi să transmită date referitoare la condiţiile meteo de pe Marte.

Model nefuncţional al modulului Schiparelli prezentat în 2013 la Salonul Aeronautic de la Paris. Sursă foto: Wikimedia Pline / CC BY-SA 3.0

Modulul spaţial european poartă numele astronomului italian Giovanni Schiaparelli, care, în 1877, a început să realizeze o hartă topografică a planetei Marte.

Misiunea ExoMars a debutat cu lansarea unui vehicul spaţial care a transportat la bordul său primul modul din acest proiect spaţial, ce a decolat în luna martie 2016 de pe cosmodromul Baikonur din Kazahstan.

Lansatorul rusesc Proton a transportat la bordul său o sondă spaţială (Trace Gas Orbiter, pe scurt TGO), construită pentru a detecta diverse gaze. Precedentele misiuni de pe Marte au detectat urme de metan în atmosfera rarefiată a Planetei Roşii. 

A doua parte a misiunii ExoMars, programată iniţial pentru 2018, dar amânată pentru 2020, va consta în trimiterea unui rover european pe planeta Marte. Acesta va fi primul vehicul construit de ESA care va deţine capacitatea de a se deplasa pe suprafaţa lui Marte şi de a efectua foraje în scoarţa marţiană până la adâncimi de doi metri, de a analiza apoi probele colectate şi de a găsi eventuale molecule organice. În acea perioadă, TGO va fi încă în activitate şi va funcţiona ca un releu pentru a transmite spre Terra datele furnizate de viitorul rover marţian.

Dumitru Popescu, un absolvent de Teologie care a şi-a întrerupt studiile de inginerie spaţială în cadrul Univesităţii Politehnica din Bucureşti după 3 ani ani, a infiinţat  Asociaţia Română pentru Cosmonautică şi Aeronautică (Arca)  în 1999, sub forma unei organizaţii non-guvernamentale, care a intrat în atenţia publicului odată cu participarea la concursul  Google Lunar X Prize în 2011, dorind să construiască un avion supersonic suborbital, promovat ca fiind prima aeronava românească ce ar fi urmat să fie capabilă de viteze supersonice. Printre proiectele prezenate pe site-ul Arcaspace.com, se numără mai multe tipuri de rachete şi motoare de rachetă şi o serie de experimente precum cel mai mare balon solar care a transportat o capsulă în stratosferă. Nimic spectaculos nu s-a întâmplat însă legat de niciunul dintre aceste proiecte, în ciuda publicităţii de care Arca a beneficiat şi a ajutorului unor sponsori precum BRD.

În 2014 însă, Dumitru Popescu a părăsit România pentru a se muta în New Mexico, Statele Unite ale Americii, unde Arca a devenit Arca Space Corporation şi s-a concentrat pe dezvoltarea de produse şi tehnologii cu aplicatii comerciale, cum ar fi drone şi plăci zburătoare, cel mai cunoscut proiect recent anunţat fiind ArcaBoard, o placă zburătoare, cu o autonomie de 9 minute.

Plecarea din România a lui Dumitru Popescu a venit în contextul în care Agenţia Spaţială Română (ROSA) a criticat adeseori activitatea Arca şi a echipei lui Popescu, pe care i-a catalogat drept „amatori avizi de publicitate“. Popescu a răspuns depunând la DNA o plângere la adresa ROSA, pe care o acuza de lipsă de transparenţă.