De ce mumificau egiptenii antici cadavrele? Noua teorie, dezvăluită cu ocazia unei expoziții

Egiptologii coloniali au presupus că procesul de mumificare avea scopul de a conserva corpul după moarte, dar noi dovezi arată că era folosit pentru a îndrepta corpul către divinitate, relatează The Guardian.

Mumiile egiptene, de multă vreme un obiect al fascinației moderne, par să ne lege de trecutul antic prin păstrarea formei umane distincte. În cadrul unei noi expoziții britanice ample de la Muzeul Manchester se va susține faptul că procesul de mumificare avea de fapt alt scop.

Se pare că tehnica de conservare a trupului uman era modalitatea de a transforma demnitarii decedați într-o formă pe care zeii ar accepta-o. Așadar, departe de a asigura supraviețuirea trăsăturilor individuale, mumificarea a urmărit să-l facă pe ocupantul unui mormânt să se potrivească cu o formulă divină.

„Ideea pe care am moștenit-o de la cei din Epoca Victoriană, că totul a fost făcut pentru a păstra un cadavru așa cum a fost în viață, nu este corectă. Acum credem că scopul era de a-i îndrepta către divinitate”, a declarat Campbell Price, un egiptolog de top a cărui carte va prezentată în cadrul expoziției.

Price și o echipă de curatori vor invita publicul să examineze ei înșiși dovezile în noul an, când Mumiile de Aur ale Egiptului vor veni la Muzeul Manchester recent renovat, care se redeschide pe 18 februarie.

Expoziția, care va prezenta opt mumii și alte peste 100 de obiecte antice, a fost deja prezentată într-un turneu internațional în perioada în care muzeul a fost închis și va organizată astfel încât să sublinieze interpretarea lui Price a procesului antic de purificare, ungere și împachetare.

„Trebuie să ne imaginăm o perioadă în care nu numai că nu erau în mod evident nicio imagine fotografică, ci și foarte puține oglinzi, așa că oamenii nu știau cum arată. Întreaga problemă a trăsăturilor individuale ale feței nu a fost atât de importantă. În consecință, ideile din spatele portretelor și statuilor antice au fost foarte diferite. Când oamenii se uită la o față din interiorul unei mumii și spun «oh, arătau exact ca noi», este doar o iluzie”, a mai explicat omu de știință.

Price este un membru activ al Societății de Explorare a Egiptului, care, deși a fost fondată în 1882, contestă acum vechea abordare colonială, celebrativă. Mai multe interpretări academice de actualitate provin parțial, a spus Price, din lucrarea Christinei Riggs, a cărei carte „Treasured: How Tutankhamon Shaped a Century” a fost publicată în cartea broșată luna aceasta, pentru a coincide cu centenarul descoperirii mormântului celui mai cunoscut faraon dintre toți.

Ca recunoaștere a semnificației spirituale a mumiilor și a altor obiecte funerare, în expoziție nu vor apărea scanări CT sau imagini de recunoaștere facială.

„Toate cele mai recente scanări se referă la arheologul edwardian Flinders Petrie, care era interesat să măsoare craniile din interiorul mumiilor pentru a vedea dacă se potrivesc cu ideile britanice despre ceea ce ar trebui să fie un om. Este fundamentul destul de sinistru al egiptologiei de care ne îndepărtăm”, a mai adăugat Campbell Price.

Înregistrările din jurnal afișate de la arheologi eminenti ai trecutului vor servi, de asemenea, la dezvăluirea modului în care prioritățile erau determinate de valorile victoriene referitoare la rasă, sex, statut și moarte.