Cum să-ţi păcăleşti creierul să creadă că ziua este mai lungă

Chiar dacă este imposibil să adăugam mai multe ore unei zile, o echipă  de cercetători de la portalul american de media Buffer explică cum poate fi păcălit creierul pentru a crede că o zi este mai lungă.

Cei de la Buffer dau exemplul acelor perioade în care o noapte pare că zboară într-o clipă sau atunci când o oră pare că nu se mai sfârşeşte. Asta se întâmplă atunci când facem lucruri noi, care ne menţin atenţia sau care necesită o mai mare concentrare şi astfel există impresia încetinirii timpului. 

„Încearcă acest exerciţiu! Uită-te în oglindă şi mută-ţi privirea de la stânga la dreapta, urmărind ochiul stâng şi apoi pe cel drept. Când ochii se mişcă dintr-o poziţie în alta, le ia timp să se mişte şi să rămână într-un anumit loc. Aici regăsim toată explicaţia: niciodată nu-ţi vezi ochii mişcându-se. Practic, creierul elimină aceste scene complicate a mişcării ochilor şi le redă simplu, ca pe o privire fixă“, susţine neurologul de origine britanică David Eagleman.

Cum percepem timpul

Modul de a simţi timpul nu se compară cu celelalte simţuri. Timpul nu îl simţim, ci îl percepem. Creierele noastre iau multe informaţii de la simţurile noastre şi  le organizează într-o formă care să aibă sens pentru noi. 

„Când creierele noastre primesc informaţii noi, nu înseamnă că acestea vin şi în ordinea corectă. Aceste informaţii trebuie să fie reorganizate şi prezentate nouă într-o formă pe care o înţelegem. De exemplu, informaţiile familiare sunt procesate rapid, iar cele noi mai lent, ceea ce dă impresia că timpul se lungeşte“, afirmă David Eagleman. 

Percepţia noastră asupra timpului nu este controlată de o singură zonă a creierului, ci de mai multe,  spre deosebire de cele cinci simţuri, care sunt legate de zone specifice.

Cu cât primim mai multe informaţii noi, cu atât procesarea este mai îndelungată, iar timpul pare că se scurge mai greu. Astfel, când ne aflăm în situaţii în care ne simţim în pericol, scurgerea timpului pare mai lentă, pentru că înregistrăm mai mult din acea experienţă.  Acelaşi lucru se întâmplă când ascultăm o melodie care ne place, pentru că o mai mare atenţie implică o percepţie a unei perioade mai lungi de timp. 

Cum afectează vârsta percepţia timpului

Oamenii însă nu-şi dau seama că acest proces are loc. Tot ceea ce simţim este acel sentiment ciudat că o zi nu se mai sfârşeşte. Pe măsură ce îmbătrânim, avem sentimentul că timpul trece mai repede, pentru că ne întâlnim cu nformaţii care de-a lungul vremii au mai fost procesate. Informaţiile urmează „scurtăturile“ din creier, dându-ne impresia că timpul trece cu rapiditate pe lângă noi.   

Metode de a lungi ziua prin manipularea fluxului de informaţii

Potrivit cercetării citate, dacă ne hrănim creierul cu mai multe informaţii noi, timpul alocat procesării acestora ne va da impresia că ziua este mai lungă. 

Iată cinci metode prin care putem „adăuga“ mai multe ore unei zile. 

1. Continuă să înveţi lucruri noi

A învăţa lucruri noi înseamnă a furniza noi informaţii creierului. Cititul constant, noile activităţi şi participarea la cursuri pentru dezvoltarea abilităţilor sunt metode de a contribui la încetinirea timpului. 

2. Vizitează locuri noi

Schimbarea mediului poate duce la captarea noilor informaţii legate de simţuri – mirosuri, sunete, peisaje, oameni. Creierul trebuie să interpreteze toate aceste informaţii, deci are multă activitate. Iar asta nu înseamnă neaparat că trebuie să călătoreşti. Dacă munceşti dintr-o cafenea sau dintr-un nou birou, ori dacă iei cina într-un loc în care nu ai mai fost efectul este acelaşi asupra creierului. 

3. Cunoaşte oameni noi!  

Ştim cu toţii de câtă energie este nevoie pentru a interacţiona cu alţi oameni. Spre deosebire de obiecte, oamenii sunt complecşi  şi este nevoie de un mai mare efort pentru a-i înţelege.  De asemenea, cunoaşterea altor oameni este un bun exerciţie şi pentru creier, pentru că acesta primeşte noi informaţii care implică nume, voci, accente, trăsături ale feţei sau limbajul corpului. 

4. Încearcă activităţi noi!

Practicarea unor sporturi noi sau a unor acţiuni ce presupun noutate pot fi productive pentru gândirea noastră, în special datorită stării de alertă de care creierul dă dovadă. Simţurile sunt amplificate, pentru că totul se petrece la un ritm rapid, iar creierul încearcă se proceseze fiecare detaliu, aşa că acea perioadă de timp pare mai lungă. 

5. Fii spontan!

Acţiunile neplanificate surprind creierul. Cu cât îi dai creierului mai puţin timp să se pregătească, cu atât lucrurile vor fi mai puţin familiare pentru el şi îi va lua mai mult timp să proceseze. Astfel,  bombardarea creierului cu informaţii noi este cea mai bună modalitate de a încetini trecerea timpului.