Ciuma, mai aproape decât pare. Cât de uşor poate reveni „Moartea Neagră”
0O echipă internaţională de cercetători a descoperit faptul că două dintre cele mai devastatoare molime cunoscute din istoria omenirii – Ciuma lui Justinian şi Ciuma Neagră , fiecare responsabilă de moartea a zeci de milioane de oameni – au fost cauzate de tulpini diferite ale aceluiaşi agent patogen, una care a dispărut de la sine, şi una care a reapărut în secolul al XIX-lea.
Poate consideraţi ciuma o boală a trecutului, una cu atât mai misterioasă cu cât până în prezent nu se aflase ce anume provocase cele două maladii menţionate şi nici legătura dintre ele, deşi au fost separate de aproape 800 de ani, însă variante ale ciumei ucid şi astăzi mii de persoane anual.
Ciuma lui Justinian a izbucnit în secolul al VI-lea d.Hr. şi a ucis undeva între 30 şi 50 de milioane de persoane, circa jumătate din populaţia totală a lumii, cuprinzând Asia, nordul Africii, Arabia şi Europa. În schimb, Ciuma Neagră a lovit opt secole mai târziu, ucigând aproximativ 50 de milioane de europeni numai între anii 1347 şi 1351. Misterios este faptul că, cel puţin în cazul Ciumei lui Justianian, epidemia s-a stins de la sine, agentul patogen dispărând brusc.
Cercetători de la numeroase universităţi din toate colţurile lumii, incluzând Universitatea McMaster din Ontario, Canada, Universitatea din Sydeny sau pe cea din Arizona, şi-au unit eforturile şi au reuşit să obţină genoamele a două persoane ucise de Ciuma lui Justinian în urmă cu peste 1.500 de ani.
Astfel, ei au putut obţine inclusiv genomul bacteriei Yersinia pestis, bacteria vinovată de apariţia ciumei, cel mai vechi genom al unui agent patogen descoperit vreodată. Rezultatele analizelor, publicate în The Lancet Infectious Disease, susţin faptul că tulpina de Y.pestis care a dus la apariţia Ciumei Justiniene a fost un „dead end” evolutiv, o variantă diferită de cea care a dus la propagarea Ciumei Negre medievale.
În schimb, epidemia de ciumă izbucnită în secolul al XIX-lea a fost provocată de un descendent evolutiv al tulpinii de Y.pestis implicată în ciuma de la mijlocul secolului al XIV-lea. Acelaşi studiu sugerează că alte pandemii similare, aşa cum este cazul Ciumei din Atena (430 î. Hr.) şi Ciuma Antonină (165-180 d.Hr.) au putut fi provocate de variaţiuni ale tulpinii de Y.pestis, practic alte „dead-enduri” evolutive.
Citiţi mai mult pe site-ul Ştiinţă&Tehnică.