Cinci descoperiri extraordinare care nu au primit încă Premiul Nobel

Începând de luni, 7 octombrie, începe decernarea premiilor Nobel pentru medicină, fizică, chimie, literatură, pace şi economie. Membrii comitetului de decernare a premiilor sunt foarte secretoşi şi nu oferă niciun indiciu cu privire la câştigători. Totuşi, cei de la ABC News au făcut o listă cu cinci descoperiri foarte importante care nu au primit încă un premiu Nobel.

Bosonul Higgs

Cercetătorii au căutat „Particula lui Dumnezeu“ timp de câteva decenii. Existenţa ei a fost dovedită anul trecut, în luna iulie, la CERN. Premiile Nobel sunt oferite ideilor şi descoperirilor care rezistă testelor timpului, şi comisia a considerat că este prea devreme să ia în considerare bosonul Higgs la ediţia din anul 2012 a premiilor.

Existenţa particulei a fost teoretizată de către fizicianul francez Francoise Englert şi de omul de ştiinţă Petter Higgs, în anii ’60. La descoperirea ei au contribuit şi numeroşi savanţi de la CERN, precum italianul Fabiola Gianotti, germanul Rolf Heuer, britanicul Tejinder Virdee şi americanul Joseph Incandela. Premiul Nobel poate fi împărţit între maximum trei persoane şi, de cele mai multe ori, se împarte între teoreticieni şi cei care au făcut experimentele practice.

Proiectul „Genomul uman“

Încercarea de a descifra ADN-ul uman constituie unul dintre cele mai mari eforturi ştiinţifice din istorie. Proiectul este condus de Eric S. Lander, Craig Venter şi Francis Collins şi, în 2003, a relevat în detaliu exact din ce sunt făcuţi oamenii. Rezultatele obţinute de cei trei oameni de ştiinţă i-au ajutat pe cercetătorii din toată lumea să înţeleagă mai bine un număr mare de boli misterioase.

În ciuda importanţei proiectului, acesta nu se încadrează în preferinţele celor desemnaţi să îi aleagă pe câştigători. Premiile Nobel se acordă, de cele mai multe ori, ideilor originale sau abordărilor radicale, şi se oferă indivizilor, nu unor proiecte. De asemenea, când proiectul a fost demarat, unele genoame fuseseră deja studiate în amănunt.

De asemenea, în 2002, trei dintre oamenii de ştiinţă care au contribuit la Proiectul „Genomul uman“ au fost premiaţi pentru activitatea lor în medicină şi psihologie, iar comisia ar putea fi reticentă şi din acest punct de vedere.

Implantul cohlear

Sute de mii de persoane cu probleme de auz au putut avea o viaţă normală mulţumită acestei invenţii. Implantul îi poate ajuta pe cei care au celulele senzoriale ciliate din urechea internă afectate, prin stimularea electronică a nervului auditiv. Inventatorul primei versiuni a acestui implant, William F. House, a murit în 2012, iar premiile Nobel nu se acordă postum. Totuşi, australianul Graeme Clark, austriacul Ingeborg Hochmair şi americanul Blake S. Wilson au contribuit şi ei la dezvoltarea invenţiei.

Fuziunea membranelor

Fuziunea membranelor demonstrează modul în care proteinele şi alte materiale sunt transferate de la o celulă la alta. Este un proces folosit de celule pentru a-şi organiza activităţile şi pentru a evita haosul care s-ar produce dacă conţinutul lor s-ar amesteca. Această descoperire a ajutat la explicarea unor procese precum deversarea insulinei în sânge, comunicarea dintre celulele nervoase şi infectarea celulelor de către viruşi. Americanii James Rothman şi Randy Schekman au câştigat premiul Albert Lasker Basic Medical Research Awards pentru această descoperire, în 2002. Acest premiu este văzut ca un precursor pentru un Premiu Nobel.

Plierea proteinelor

Plierea proteinelor are loc în interiorul celulelor şi este un proces vital care le oferă moleculelor caracteristicile lor unice. Întreruperea acestui proces poate duce la boli şi alergii. Comitetul Nobel îi avantajează pe cei care au curajul să-i ignore pe sceptici şi să facă descoperiri de importanţă majoră.

Exact asta au făcut şi Arthur Horwich şi Ulrich Hartl cu plierea proteică. Ei au descoperit că există un sistem special care impulsionează plierea proteică, folosindu-se de energia unei molecule de dimensiuni mici. Astfel, cei doi au dat peste cap vechile teorii şi au creat noi principii. 

Haideţi să discutăm pe Facebook - Tech Adevărul.