Cele mai importante descoperiri ştiinţifice ale anului 2012

Prestigioasa revistă americană Science este de părere că descoperirea bosonului Higgs, particulă considerată ca fiind cheia de boltă a structurii fundamentale a Universului, este principala descoperire ştiinţifică a anului 2012, în clasamentul ei anual ce a fost dat publicităţii joi.

Existenţa lui a fost postulată în 1964 de fizicianul britanic Peter Higgs şi de colegii acestuia Robert Brout şi François Englert.

Bosonul Higgs, greu de descoperit pentru că este instabil, explică motivul pentru care anumite particule elementare au masă, iar altele nu au, relevând felul în care cele din urmă interacţionează cu forţele electromagnetice pentru a forma materia din Univers.

Două echipe internaţionale de fizicieni au dezvăluit în sfârşit existenţa bosonului Higgs, pe 4 iulie, după o serie de experimente desfăşurate la Large Hadron Collider (LHC) al CERN, din apropiere de Geneva, care este cel mai mare accelerator de particule din lume.

În afara bosonului Higgs, revista Science a reţinut alte nouă descoperiri ştiinţifice demne a de fi incluse în topul său pe 2012:

- Cercetătorii japonezi au transformat celule suşă embrionare de şoareci în ovocite viabile care au putut fi fecundate în laborator şi s-au dezvoltat apoi în şoricei născuţi din mame purtătoare. Această tehnică are potenţialul de reda speranţa femeilor infertile.

- Secvenţierea completă a genomului omului de Denisova, pornind doar de la un fragment de os de la degetul mic, graţie unei tehnici noi. Această reuşită a ridicat misterul care îl învăluia pe acest verişor străvechi al omului de Neanderthal şi al omului modern.

- Sistemul complex de coborâre pe sol al robotului american Curiosity - un fel de macara zburătoare -, care a demonstrat, odată cu ajungerea sa pe Marte, în luna august, că NASA poate să trimită, cu mare precizie, încărcături considerabile pe solul marţian. Această tehnică va putea fi folosită pentru viitoarele misiuni spaţiale cu echipaje umane la bord.

- Laserele cu raze X de un miliard de ori mai puternice decât sursa tradiţională luminoasă a sincotronului au permis identificarea structurii proteinelor, până atunci inaccesibilă surselor cu raze X convenţionale.

- Ingineria de precizie a genomului care permite de acum înainte modificarea sau inactivarea genelor, o tehnică de direcţionare genetică eficientă şi mai puţin scumpă, ce ar putea identifica rolul specific al genelor şi al mutaţiilor acestora.

- Confirmarea existenţei fermionilor lui Majorana, particule care au printre alte proprietăţi şi pe aceea de a acţiona ca propria lor antimaterie şi care se prezintă sub forma unor cvasi-particule. Ele ar putea fi utilizate pentru a stoca şi trata un număr mare de date informatice.

- Proiectul ENCODE, care, după 10 ani de cercetări, a arătat că 80% din genomul uman este activ, fapt care ar trebui să îi ajute pe oamenii de ştiinţă să înţeleagă mai bine felul în care genele sunt activate şi dezactivate, reliefând în acelaşi timp anumiţi factori de risc genetic pentru boli.

- O interfaţă creier-maşină a arătat că pacienţii paralizaţi pot să mişte un braţ mecanic doar prin activitatea mintală şi să execute mişcări complexe, fiind astfel considerată o tehnologie experimentală foarte promiţătoare pentru persoanele cu handicap.

- Descoperirea de către cercetătorii chinezi a ultimului parametru dintr-un model de fizică ce descrie felul în care anumite particule, denumite neutrino, se modifică cu viteza luminii. Aceste rezultate arată că fizica particulelor neutrino ar putea explica într-o bună zi motivul pentru care Universul conţine atât de multă materie şi atât de puţină antimaterie.