Ce înseamnă că un computer a trecut, în premieră, testul Turing: Suntem încă departe de un sistem care să înveţe singur şi să experimenteze gânduri noi
0În urmă cu peste o săptămână, computerul Eugene trecea testul Turing şi era confundat cu un copil de 13 ani. Vestea a stârnit un entuziasm destul de mare, dar cât de „periculoasă“ sau relevantă este performanţa? Noi am discutat cu Cristian Ducu, expert în etică şi blogger „Adevărul“, despre implicaţiile acestui fapt.
„Testul Turing nu este un test matematic, unde ai de-a face cu obţinerea unui verdict care nu poate fi contestat, ci cu convingeri: am putea fi convinşi de o maşină că ea este un om şi nu un supercomputer?“, spune Cristian Ducu, expert în etică şi conformitate şi director al Centre for Advanced Research in Management and Applied Ethics. În schimb, Turing a gândit testul pornind de la ideea că dacă o maşinărie ar putea să ne păcălească atât de mult, atunci am putea spune că ea procesează informaţia şi dezvoltă un comportament similar cu ceea ce numim la om „gândire“.
„Dincolo de senzaţionalul ştirii, avem realitatea din domeniul roboticii, şi anume că toate supercomputerele din lume sunt încă în faza în care nu au capacitatea de a demonstra procese cognitive complexe, chiar dacă ele sunt sisteme care derulează linii de cod şi realizează calcule complexe şi, implicit, ar putea imita un om care susţine o conversaţie“, mai declară Ducu. „Suntem departe de Samantha din filmul «Her», adică «un sistem de operare» capabil să înveţe singur şi să experimenteze gânduri noi, dincolo de ceea ce spune algoritmul din liniile de cod scrise de programatori“.
Eugene Goostman este un computer făcut de un rus şi de un ucrainean, care a reuşit să păcălească 33% din membrii juriului că este un băieţel de 13 ani din Ucraina. Cât despre testul Turing, acesta a fost inventat în 1950 de tatăl computerelor, Alan Turing. El a inventat un test, un joc al imitaţiei cum îl numea el, care să stabilească dacă un calculator poate fi confundat cu un om, fiind atât de inteligent.
Cristian Ducu spune însă că se observă din transcriptul conversaţiilor purtate de juriu cu „băieţelul“ Eugene Goostman că există exprimări repetitive şi nu poate susţine o conversaţie îndelungată pe un subiect anume, fiind nevoit să schimbe des direcţia discuţiei. Acestea nu sunt dovezi ale unei inteligenţe artificiale eficiente, ci doar demonstraţia capacităţilor unui computer foarte bun, foarte puternic.
Trailer pentru filmul „Her“
Cât de vechi este un test de peste jumătate de secol?
„Chiar dacă are mai bine de 60 de ani, testul nu este nici demodat, nici lipsit de sens astăzi, într-o eră dominată de dezvoltarea tehnologică. Dimpotrivă, aş spune că el devine relevant de-abia de acum încolo. Nu e lipsit de controverse, dar este o piatră de hotar pe care o considerăm «normală» ca o „maşină» să se califice drept «fiinţă inteligent㻓, explică Cristian Ducu. Dincolo de inteligenţa pe care ar putea-o demonstra un computer, mai rămâne ceva de stabilit.
„Chiar dacă o maşină ar ajunge să primească statutul de «fiinţă inteligentă», oare am putea să-i oferim şi statutul de «agent moral», adică acela care presupune, printre altele, capacitatea de a lua decizii morale în legatură cu ceilalţi, cât şi pentru ea însăşi?“, mai declară Ducu. Deocamdată, avem acest computer care a reuşit să convingă o treime din juriu, acei membrii l-au crezut om pe baza unor discuţii. Totuşi, robotica e departe de universul imaginat de scriitori şi de filmele SciFi.
„Eu, robotul“, un film inspirat după scrierile lui Isaac Asimov
Computerul „Eugene“ a fost creat în Sankt Petersburg, de către Vladimir Veselov şi Eugene Demchenko. Computerul a fost testat împreună cu alte patru, dar a fost singurul care a putut să imite o persoană. Dificultatea testului nu este ca un computer să ştie mai mult decât o persoană, ci să fie destul de cumpătat, cât să pară om. Cumva, cel mai inteligent computer e cel care pare un om destul de banal. Şi computerul a reuşit să „păcălească“ un singur om din juriu, ceilalţi doi nu i-au dat „notă de trecere“.
Cât despre Alan Turing, el a reuşit să spargă maşina de criptat a naziştilor, Enigma, iar astfel a permis aliaţilor să intercepteze conversaţiile germanilor. Turing a fost condamnat pentru homosexualitate, dar a fost graţiat abia după 61 de ani. El a fost preocupat de subiectul maşinilor inteligente încă din anii '50 şi că a scris un articol pe această temă, când erau puţine calculatoare electronice în lume şi toate din prima generaţie lente şi neperformante. Turing lucrase însă în timpul războiului cu Collossus Mark 1, un supercalculator ultrasecret al vremurilor acelea, cu care descifrase codurile Enigma. Totuşi, a avut viziunea unui viitor în care lucrurilor vor evolua mai repede şi roboţii se vor dezvolta mai mult. Încă n-am ajuns acolo.