Au fost descoperite dovezi ale unui posibil analog al conștiinței de sine la șoareci

Oamenii de știință americani au descoperit că creierul șoarecilor conține așa-numiții neuroni oglindă, dar au avut nevoie de mult mai multe indicații pentru a finaliza „experimentul în oglindă” decât este necesar pentru cimpanzei sau oameni.

Neurofiziologii americani au descoperit primele dovezi că creierul șoarecilor conține așa-numiții neuroni oglindă, un grup special de celule nervoase care sunt responsabile de funcționarea conștientizării de sine la oameni, maimuțe mari, elefanți și alte animale care se pot vedea singure în oglindă. Descoperirile oamenilor de știință au fost dezvăluite într-un articol din revista Neuron.

„Pentru prima dată, am putut demonstra că șoarecii au capacitatea de a-și recunoaște reflectarea într-o oglindă și, de asemenea, am descoperit neuroni în interiorul creierului lor care sunt responsabili pentru funcționarea acestei abilități la rozătoare și, de asemenea, îi ajută să recunoască indivizi similari. Acestea din urmă sugerează că au capacitatea de a se recunoaște pe sine în oglindă, capacitate care apare ca urmare a socializării într-un grup”, scriu cercetătorii.

La această concluzie a ajuns un grup de neurologi americani condus de Takashi Kitamura, profesor asociat la Universitatea Texas din Dallas, când a testat dacă șoarecii au fost capabili să finalizeze așa-numitul „experiment în oglindă”. Este unul dintre cele mai timpurii teste de conștientizare de sine, formulat în 1970 de psihologul american Gordon Gallup.

În cadrul său, un animal sau o pasăre este plasat într-o cușcă sau volieră cu o oglindă. Un punct luminos este aplicat uneia dintre părțile corpului acestui participant la experiment, pe care nu o poate observa fără ajutorul unei oglinzi. În consecință, dacă un animal înțelege că se vede în oglindă, atunci va încerca să scape de acest punct și, prin urmare, să arate că are conștiință de sine. Până în prezent, un număr foarte mic de animale au trecut acest test, inclusiv elefanți, maimuțe mari, delfini și balene ucigașe, precum și păsări geai.

Șoareci și oglinda

„Șoarecii aveau nevoie de mult mai multe indicii pentru a trece testul oglinzii decât este necesar pentru cimpanzei sau oameni. În special, a trebuit să le aplicăm o cantitate foarte mare de vopsea pe cap, care trebuia să stimuleze tactil animalele. Aceasta din urmă într-un modul care ne este încă necunoscut i-a ajutat pe șoarecii să se vadă în oglindă”, a explicat Yun Yokoze, cercetător la Universitatea Texas din Dallas, citat de serviciul de presă al revistei.

Această observație i-a determinat pe oamenii de știință să studieze în detaliu modul în care activitatea creierului șoarecilor s-a schimbat în timpul „experimentului oglindă”, în speranța de a găsi așa-numiții neuroni oglindă. Acest grup special de celule nervoase, prezent în cortex și în alte părți ale creierului, este activat doar în acele momente în care un individ se vede pe sine sau pe alții asemănători cu el în oglindă, în special, părinții sau membrii haitei sau grupului său.

Celule similare, după cum au descoperit neurologii, sunt prezente în anumite regiuni ale hipocampului șoarecilor, o parte specială a creierului mamiferelor care este responsabilă pentru stocarea amintirilor. Blocarea acestor celule nervoase a lipsit rozătoarele de capacitatea de a-și recunoaște rudele și de a se vedea în oglindă, iar „neuronii oglindă” dezactivați ai șoarecilor au fost inițial activi în timpul experimentelor numai dacă rozătoarele au crescut în grupuri mari de șoareci de aceeași culoare și rasă. Această intervenție, potrivit cercetătorilor, distinge și cimpanzeii unul de celălalt care au crescut singuri și în grupuri mari de rude. Acest lucru sugerează că procesul de socializare joacă un rol foarte important în modelarea capacității unui individ de a se recunoaște în oglindă și de a-și raporta aspectul la alți reprezentanți ai aceleiași specii. Experimentele suplimentare pe șoareci, speră oamenii de știință, îi vor ajuta să descopere mecanismele modului în care funcționează conștientizarea de sine.