110 ani de la teoria relativităţii - momentul când Einstein şi-a arătat  geniul

Astăzi se împlinesc 110 ani de când Albert Einstein a publicat descoperirile în domeniul relativităţii restrânse şi relativităţii generale.  La 26 de ani, Einstein şi-a arătat geniul pentru prima oară.

La 26 de ani, Einstein publica Teoria Specială a Relativităţii în care spunea că, deşi viteza luminii este constantă, spaţiul şi timpul sunt relative, în funcţie de poziţia celui care observă.

În 1905, Einstein a scris cinci articole şi le-a publicat în Analele Fizicii, o revistă respectată din acele timpuri. Teoria Relativităţii Restrânse avea două elemente.

Primul element descoperit a fost faptul că viteza luminii este o constantă. În al doilea rând, Einstein a determinat că spaţiul şi timpul nu sunt absolute, ele sunt relative, în funcţie de poziţia celui care observă.

În practică, Einstein a explicat teoria în termeni foarte simpli. Dacă un copil ar mişca o minge de-a lungul podelei unui tren în mişcare, mingea ar circula cu o milă pe oră, dacă e observată de băiat. Dacă cineva ar urmări trenul mergând, mingea s-ar mişca cu o milă pe oră, plus viteza trenului. Pentru cineva din Spaţiu, mingea s-ar mişca cu o milă pe oră, cu viteza trenului şi cu viteza Pământului.

Într-o lucrare din 1905, Einstein a determinat şi relaţia dintre masă şi energie. El a stabilit formula E=mc2 - Energia = Masă x viteza luminii la pătrat). Teoria lui Einstein a pus fundaţiile astrofizicii.

NASA a confirmat Teoria Relativităţii

Agenţia spaţială americană a avut nevoie de şapte ani pentru a măsura două efecte derivate din teoria generalizată a relativităţii a lui Albert Einstein.

Misiunea numită Gravity Probe B (GP-B) început în 2004 şi a folosit un satelit echipat cu giroscoape ultraprecise. Acestea au măsurat un efect geodezic ipotetic - distorsiunea spaţiului şi timpului în jurul unui corp gravitaţional - şi faptul că un obiect aflat în mişcare de rotaţie în jurul propriei axe atrage în acest proces şi spaţiul şi timpul, informează Mediafax.

Potrivit celor de la NASA, experimentul a analizat o singură stea, IM Pegas, în timpul rotaţiei pe o orbită polară a Pământului.

Giroscoapele de pe Gravity Probe B  au sesizat devieri măsurabile în timpul rotaţiei pe orbită. Dacă gravitaţia nu ar fi afectat spaţiul şi timpul, giroscoapele ar fi arătat aceeaşi direcţie, fără niciun fel de deviere.

"Imaginaţi-vă Pământul ca fiind scufundat în miere. Rotaţia planetei în jurul propriei axe provoacă turbulenţe, atrăgând mierea din jurul ei, în acelaşi fel arătând şi efectul gravitaţiei asupra spaţiul şi timpul", a declarat Francis Everitt, cercetător principal al misiunii Gravity Probe, informează Mediafax.

"GP-B a confirmat două dintre cele mai importante teorii ale lui Einstein, care au implicaţii profunde în astrofizică", a adăugat cercetătorul.

NASA este implicată încă din 1963 în dezvoltarea unui giroscop pentru experimentarea relativităţii.

Influenţa teoriei relativităţii simple

Iată un video care explică impactul teoriei speciale a relativităţii