Profesiile care atrag angajaţi cu profil de psihopaţi

Un studiu realizat în cadrul Universităţii Cambridge din Marea Britanie a condus la realizarea unui clasament al profesiilor în care se regăsesc cei mai mulţi angajaţi cu un comportament tipic psihopaţilor

Chiar dacă termenul psihopat este folosit cu precădere pentru a ne referi la criminali, caracteristicile care definesc psihopatul se regăsesc inclusiv la persoane care nu fac parte din aceste categorii de risc. 

Egocentrismul, presuasivitatea, lipsa de empatie, tendinţa permanentă de a manipula, perfecţionismul, carisma şi auto-controlul dovedit în situaţii limită sunt numai câteva dintre elementele care pot fi observate în cazul angajaţilor din anumite domenii, se arată în studiul condus de psihologul Kevin Dutton.

Astfel, în urma cercetării, britanicul a identificat meseriile în care se regăsesc cei mai mulţi angajaţi cu potenţial de psihopaţi. Poziţiile de răspundere din cadrul companiilor se situează pe primul loc în topul profesiilor în care se fac remarcate persoane cu astfel de tulburări comportamentale. 

Pe lângă manageri, avocaţii, prezentatorii de televiziune şi de radio, agenţii de vânzări, chirurgii, jurnaliştii, poliţiştii, preoţii, bucătarii-şefi şi funcţionarii publici completează lista funcţiilor în care se evidenţiază, cu predilecţie, personalităţile psihopate.

Psihopatul se caracterizează printr-un comportament orientat către putere, profit sau gratificaţie materială şi, în acest context, „se centrează asupra profesiilor în care poate să îşi exercite puterea şi controlul“, explică psihologul Andreas Hniatiuc.

Pe lângă latura negativă a personalităţii, care înglobează trăsături precum agresivitatea, egocentrismul, impulsivitatea şi incapacitatea de a respecta norme şi reguli sociale, psihopatul se ascunde sub chipul unei persoane carismatice, care ştie să se valorizeze în relaţie cu ceilalti, impunandu-se prin determinare şi tenacitate, adaugă Hniatiuc.

Atraşi de putere

Psihologul Andreas Hniatiuc este de părere că profesii precum agent de vânzări, manager, avocat, chirurg sau cea de poliţist reprezintă, într-adevăr, cadrul ideal în care astfel de persoane găsesc mediul în care să îşi exprime personalitatea, fără a fi supuşi blamului social. „În acelaşi timp, istoria ne învaţă faptul că astfel de personalităţi patologice sunt atrase de putere în plan politic şi social şi, în consecinţă, ajung să se regăsescă în rândul politicienilor sau al conducătorilor “, subliniază acesta.

La polul opus, studiul lui Dutton face şi o trecere în revistă a meseriilor spre care personalităţile cu tendinţe psihopate se orientează în măsură mai mică, cum ar fi personalul de îngrijire, asistenţii medicali, terapeuţii, artizanii, cosmeticienii sau stiliştii, voluntarii, profesorii, artiştii, medicii de familie şi contabilii.

Cercetarea realizată de Dutton vine după un alt studiu, din urmă cu câţiva ani, în cadrul căruia psihologii Belinda Board şi Katarina Fritzon de la Universitatea din Surrey, Marea Britanie, au descoperit mai multe tulburări de personalitate comune managerilor şi criminalilor psihopaţi. Printre acestea s-au numărat personalitatea histrionică, tulburare care se manifestă prin tendinţa de a minţi şi de a manipula, narcisismul, care duce la grandomanie şi lipsă de empatie, şi compulsivitatea, tulburare definită de existenţa tendinţelor dictatoriale, perfecţionism şi rigiditate.