Pietele din Romania - la mana mafiei intermediarilor

Nu numai in Capitala, dar si in aproape tot restul tarii, mafia intermediarilor, a falsilor producatori agricoli, ii impiedica pe taranii autentici sa-si vanda produsele direct, la prima mana. La

Nu numai in Capitala, dar si in aproape tot restul tarii, mafia intermediarilor, a falsilor producatori agricoli, ii impiedica pe taranii autentici sa-si vanda produsele direct, la prima mana. La Iasi, Craiova, Brasov sau Cluj situatia din piete e trasa parca la indigo. Sub ochii autoritatilor, "negustorii" de produse agricole la mana a doua isi fac mendrele nestingheriti. Moda controalelor si paracontroalelor cu presa de fata lansata cu succes in Bucuresti de notoriul inspector Cristian Popescu-Piedone, a prins si in provincie. Aproape peste tot primarii, prefectii si alti inalti slujbasi de la diverse institutii de control descind inconjurati de ziaristi si jandarmi in pietele din principalele orase. Rezultatele sunt nule sau aproape nule. Amenzile sunt mai mult simbolice si, de obicei, cei prinsi in neregula sunt doar fraierii sai micii gainari. Rechinii pietelor scapa de fiecare data, fiind anuntati din timp chiar de functionarii institutiilor venite in control. Taranii se vad nevoiti sa-si vanda produsele en-gros, la preturi de nimic, pentru ca altfel ar ramane cu ele in caruta, iar orasenii, neavand de ales, le cumpara de la mafiotii pietelor cu preturi mult umflate. Controalele-spectacol nu mai pacalesc pe nimeni. Sunt doar prilejuri pentru diversi oportunisti sa-si faca reclama gratis, in ziare sau la televizor. Craiova "Intermediarii au tarabe inchiriate in toate pietele, iar noi, taranii, vindem marfa pe jos" Pietele agroalimentare din Craiova sunt invadate de intermediari care cumpara toata marfa dimineata, la prima ora, sau chiar in timpul noptii, de la producatorii directi si o comercializeaza apoi en detail. Tranzactiile au loc la intrarea din spatele Pietei Centrale din Craiova. Acolo intermediarii asteapta de cu seara taranii care vin chiar si din afara judetului. Majoritatea comerciantilor de la tarabele din piete sunt reprezentanti ai unor societati comerciale sau asociatii familiale. Cumpara marfa din depozitele en gros sau de la producatori si o revand craiovenilor. Constantin Ulcior este nemultumit de aceste practici. "Eu vin de la 25 de kilometri, din Cotofenii din Dos. Intermediarii cumpara dimineata marfa din Piata Centrala si o vand prin celelalte piete craiovene. Au mese inchiriate peste tot, iar noi taranii vindem produsele noastre pe jos, pe nailoane". Altii se vaita ca bat drumul pe degeaba. Familia Gabroveanu aduce in Craiova zarzavaturi de la Bailesti. "E greu. Chiria pentru masa este de 28 de mii de lei pe zi, pentru cantar, inca 20 de mii. Vanzarile merg prost. N-au oamenii bani. Cumpara unii si cate doua-trei rosii". Preturile difera mult de la o piata la alta. De regula, in pietele din cartiere un kilogram de rosii este 12.000 de lei, iar unul de ardei - 20.000 de lei. In Piata Centrala - cea mai mare din Craiova - rosiile sunt 7.000-8.000 de lei, iar ardeii 12.000-15.000. "Diferenta asta atat de mare se explica prin faptul ca in Piata Centrala kilogramul are de fapt sapte-opt sute de grame, cel mult. Intermediarii care umplu pietele au facut rost de certificate de producatori de la diferite primarii, vand cantitati de produse pentru care le-ar fi trebuit zeci de hectare si nu-i intreaba nimeni de nimic", spune Mircea Sandu, comerciant in Piata Veche. Intr-adevar, cele mai multe nereguli la cantar depistate de organele de control, acolo s-au gasit. Dincolo de toate aceste aspecte care se intampla chiar sub nasul primarului Vasile Bulucea, prea depasit de evenimente ca sa mai intreprinda ceva, in Piata Centrala din Craiova s-a mai inregistrat sambata un "record": coada la usa magazinului de "Carne-Macelarie" - imagine buna pentru nostalgicii regimului comunist. Pietele Brasovului - la mana spagarilor de toate soiurile Situatia din pietele Brasovului nu difera prea mult de cea din Capitala. La Dacia, Tractorul sau Astra, mizeria colcaie in voie, fara sa deranjeze pe nimeni. Doar la Star se mai da, din cand in cand, cu maturoiul, ca-i in buricul targului si in calea mai-marilor primariei. Negustorii - de toate soiurile, de la "taranii" tuciurii care umfla in zori marfa de la producatori, vanzand-o cu preturi de 4-5 ori mai mari, pana la cate o babuta cu o traista de mere, luata imediat la amendat de cate un gardian "vigilent". Fara exceptie "pasaportul" pentru accesul si sederea in pietele de sub Tampa e spaga. La seful pietei si la subalternii lui, ca sa-ti rezerve o taraba, sa te lase cu cantarul tau si sa nu fie prea curiosi la acte. La jandarmii si gardienii care misuna inspectandu-si suveran mosia. Si nu in ultimul rand la bosii din umbra, care stabilesc in fiecare zi preturile, ca sa te lase sa mai scazi cu o mie, doua, daca esti pe ispravite cu marfa si vrei sa pleci acasa. Cu injuraturi strivite intre dinti, spaga e platita fara gres, altfel, a doua zi, cine uita nu mai calca in piata. In chip de "facut ordine", viceprimarii Ionita si Scripcaru mai descind din cand in cand "pe neanuntate" printre tarabe, cu alai de jurnalisti si "organe". Actiuni deconspirate insa de fiecare data din vreme, nu se stie de cine, astfel incat prinde orbul, scoate-i ochii. Dupa care totul reintra in normal, iar spagarii isi vad nestingheriti de umplutul buzunarelor si portbagajelor masinilor... Clanurile de rromi fac legea in pietele clujene Mafia tiganeasca a instaurat de mai multi ani in pietele Clujului un climat de tensiune si frica. In spatele acestei stari de fapt se ascunde, de multe ori, cardasia intre politistii si gardienii publici care ar trebui sa supravegheze pietele, tocmai cu scopul combaterii infractiunilor. Toate pietele mari ale Clujului, dar si cele din Huedin, Turda, Campia Turzii, Gherla sau Dej sunt controlate din umbra de tigani. Prin diversi intermediari, tiganii inchiriaza tarabele dupa care cumpara la prima mana produsele taranilor si le revand la suprapret. Daca se intampla ca producatorii adevarati sa se incapataneaza sa stea in camioane si sa vanda, tiganii le solicita taxe de protectie. Pietele Mihai Viteazul, Marasti, Zorilor, Flora si Abator sunt administrate de SC Apo SA, subordonata Consiliului Local Cluj. Societatea s-a facut remarcata doar prin luptele pentru putere, investitiile in modernizari fiind aproape inexistente. Nici piata Grigorescu, inchiriata de fiul primarului Gh. Funar, nu a beneficiat timp de doi ani de nici o investitie, in timp ce miliarde de lei au curs in contul fiului de primar ajuns mare afacerist. Conform politistilor clujeni au fost depistate mai multe clanuri de tigani - irisenii si bologenii - ce fac legea prin piete. Sugestiv, piata en-gros Abator, in care producatori din Teleorman, Olt sau Dolj vin cu furgonetele este controlata tot de tigani, care cumpara tot la prima mana si vand imediat la dublu pret in tarabe inchiriate dinainte. Astfel, un kilogram de vinete poate ajunge de la 4.000 lei pe kilogram, la prima mana, la 8.000 de lei la intermediari, iar un kilogram de castraveti cornison poate creste de la 7.000 lei kilogramul la 15.000 de lei pe tarabele intermediarilor. Ultima interventie de descurajare a fenomenului a apartinut prefectului Vasile Soporan, IPJ Cluj si OPC Cluj, demers finalizat cu... alungarea majoritatii taranilor care au mici culturi in jurul Clujului. La Iasi, bisnitarii agricoli umfla preturile si masluiesc cantarele Deocamdata, activitatea desfasurata de mafia pietelor pare sa nu ii preocupe pe edilii municipali, ocupati mai mult cu reamenajarea spatiilor in care se vand legume si fructe, laolalta cu ulei, zahar, masline, pasta de tomate, orez, recipiente din plastic pentru muraturi, hartie igienica, haine si pantofi. Comerciantii agricoli lucreaza "oficial", sub umbrela unor societati comerciale sau a unor asociatii familiale. Numai ca documentele nu ii ajuta, marfa avand doar in cazuri exceptionale acte de provenienta. Bisnitarii racoleaza taranii chiar de cand acestia se asaza la rand sa inchirieze o taraba sau un cantar si ofera jumatate din pretul marfii, argumentand ca sunt dispusi sa cumpere toata marfa, iar producatorul nu isi mai pierde timpul si banii stand dupa taraba. O alta metoda este urmarirea micilor producatori cand acestia parcheaza langa piata masinile doldora de saci. Mai rar, bisnitarii merg prin sate si bat din poarta in poarta cumparand pe sume derizorii in special cartofi, ceapa, morcovi, usturoi si porumb. Adaosul comercial oscileaza, functie de piata, intre 500 si 3.000 lei la kilogram. Castigurile cele mai mari le au insa carmangeriile din piete, carora rar li se verifica documentele de provenienta, marfa fiind cumparata tot de la tarani, care nu isi permit nici macar buletine de analize. Nu prea banoasa e afacerea cu produse lactate, vanzatorii fiind de fiecare data si producatori. Bataia mare se da acum pe rosii, castraveti, vinete si zarzavaturi, in special pe marfa de sezon mai greu perisabila.