Motivul pentru care religia atrage masele ca un magnet: teoria unui psiholog despre cele 16 dorinţe de bază pe care le satisface credinţa

Un profesor de psihologie din Statele Unite a lansat o teorie prin care explică de ce foarte mulţi oameni cred într-o divinitate şi vor să aparţină de o religie.

Steven Reiss, psiholog la Universitatea de Stat Ohio, susţine că apartenenţa la o religie satisface nu mai puţin de 16 dorinţe umane de bază, de aceea oamenii ajung să adere la un anumit cult. Cele 16 aspiraţii umane sunt şi motivul pentru care mai multe religii importante sunt pline de de contradicţii.

De exemplu, printre persoanele credincioase întâlnim oameni foarte modeşti, care acceptă cu seninătate ideea unui Dumnezeu atotputernic, dar şi adepţi mai aroganţi, care sunt mai atraşi mai curând de ideea unui Dumnezeu care l-a creat pe om „după chipul şi asemănarea Lui”. Ambele categorii vor găsi în religia lor ideile de care au nevoie, care corespund personalităţii lor.

De aceea, o religie de succes, care vrea să aibă mulţi adepţi, trebuie să se adreseze unor dorinţe umane cât mai diferite, notează Steven Reiss în cartea sa, „The 16 Strivings fot God”.  În religie trebuie să se regăsească valorile unor categorii cât mai numeroase de oameni: extrovertiţi, introvertiţi, oameni puternici şi oameni mai slabi.

Reiss crede că religia trebuie analizată numai din punctul de vedere al aspiraţiilor umane pe care le satisface. Acest lucru este mult mai important decât cadrul moral pe care îl oferă sau decât modul în care priveşte moartea. El consideră că religia satisface simultan cele 16 dorinţe umane de bază, care sunt: curiozitatea, nevoia de acceptare, familia, onoarea, idealul, independenţa, ordinea, activitatea fizică, puterea, dragostea, contactul social, hrana, statutul, liniştea, dorinţa de răzbunare, mântuirea/salvarea.

Toţi oamenii au aceste dorinţe, dar fiecare le experimentează într-un mod diferit, de aceea şi motivele pentru care ei aleg religia vor fi diferite, crede profesorul Reiss. Teoria lui a apărut în urma unui studiu prin care 100.000 de oameni au prezentat ce aspiraţii şi motivaţii au. Reiss a cercetat apoi 270 de religii diferite şi modul în care acestea puteau satisface dorinţele umane.

Astfel, el a observat că religia poate satisface dorinţele unor categorii foarte diferite de oameni: fiecare adept va regăsi aici ceva care să îi satisfacă aspiraţiile, iar contradicţiile din religie sunt dovada acestei funcţii: un adept răzbunător va fi interesat de pedepsele dure la care recurge un Dumnezeu mânios, iar un adept mai tolerant şi pacifist va prefera să întoarcă şi celălalt obraz. Ambele reacţii se regăsesc în aceeaşi religie, pentru a permite unor categorii diferite de oameni să se regăsească.