Ministerul Muncii a mai nascocit o aberatie ca sa "colecteze" banii firmelor

Fondul national de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale ar trebui sa intre in vigoare din 2002. Asigurarile se vor putea incheia prin... ONG-uri

Dupa ideea blocarii in banci a 21 de miliarde de dolari prin constituirea unui Fond de garantare a salariilor, Ministerul Muncii naste alta aberatie: Fondul national de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale. Noul fond urmeaza sa adune intre 0,5 si 4 la suta din fondul de salarii al fiecarei intreprinderi, in functie de conditiile de munca existente. La nivelul intregii tari, "colecta" va fi de cel putin 5 milioane de dolari, anual. In alte tari asigurarile privind riscul profesional se incheie, de obicei, ca si alte asigurari - de viata, grindina, cutremur etc. - la ghiseele societatilor de asigurari. La noi banii vor fi colectati de "Fondul National" - institutie "ghidata" de seful Guvernului sau de organizatii neguvernamentale create din initiativa... guvernamentala. Astfel, proiectul prevede ca Fondul national va avea un consiliu de administratie format din 5 reprezentanti ai Guvernului, 5 ai sindicatelor si 5 ai patronatelor. Presedintele, numit de primul ministru, va fi ordonatorul principal de credite, adica va decide asupra modului in care vor fi folositi banii. Si de parca ar fi concurs de gugumanii, initiatorii Fondului inventeaza ceva nemaiauzit: banii vor putea fi administrati si de organizatii neguvernamentale denumite asociatii de asigurare. Astfel de ONG-uri inca nu exista, dar vor fi rapid infiintate daca le da Guvernul atatia bani pe mana. Noul fond dubleaza, in mare parte, alte fonduri deja existente in intreprinderile care beneficiaza de conditii grele de munca - pentru accidente sau decese la locul de munca exista obligatia constituirii, la nivelul fiecarei unitati economice, a unui fond social; pentru conditii grele de munca se acorda sporuri salariale; pentru incapacitate de munca se platesc pensii. Proiectul de lege nu pomeneste nimic despre reducerea altor taxe si contributii la data introducerii Fondului de risc. Pe de alta parte, pentru unitatile economice in care accidentele de munca sunt lucru rar, blocarea unor sume considerabile baga in faliment patronii fara a folosi cu ceva salariatilor. Ca si in cazul Fondului de garantare a salariilor, infiintarea Fondului de risc este explicata prin faptul ca respecta normele europene. Este adevarat, principiul de la care a pornit constituirea acestui nou fond se aplica in majoritatea tarilor europene: angajatorii trebuie sa asigure angajatilor conditii cat mai bune de munca si sa suporte costul imbolnavirilor si a accidentelor suferite in timpul orelor de program. Dar, asa cum aratam mai sus, la noi acest principiu se aplica deja. Legea n-ar fi trebuit decat sa acopere golurile existente in prezent - scutirea de impozite a banilor investiti pentru reducerea riscurilor de accidente de munca, de exemplu. Sustinatori ai proiectului ne-au explicat ca, in Occident, si daca aluneci pe gheata in fata unitatii in care lucrezi, se considera accident de munca si primesti compensatii de la patron. Celor care fac legile doar dupa cum este in Occident le amintim ca bolile profesionale in Romania nu pot fi definite coerent pentru ca lipsesc zeci de ani de inregistrari medicale, ca avem mii de morti in urma accidentelor de munca pentru ca la noi inspectia muncii este o gluma si ca una din cauzele care a dus la aparitia unui milion de muncitori la negru este impozitarea salariilor, dubla in Romania fata de tarile vestice. In ceea ce priveste administrarea Fondului prin ONG-uri trebuie spus ca daca gestiunea unor institutii publice sau firme mai poate fi cunoscuta de romanul de rand, ONG-urile romanesti sunt stat in stat. Nu se cunoaste numarul lor exact, iar despre adrese, membri fondatori, gestiune nici macar nu ai unde sa intrebi. Registrul organizatiilor neguvernamentale, institutie care ar fi trebuit infiintata de catre Ministerul Justitiei inca de acum doi ani, intarzie sa apara. Ceata care se mentine in jurul ONG-urilor este explicabila - lipsa oricarui control le face cai sigure de spalare a banilor.