Povestea unei femei cu dizabilități care a muncit o lună și jumătate pentru 160 de lei la o firmă-fantomă: „Mi s-a spus că nu merit nimic”

O investigație publicată în Polonia arată cum unele fundații și companii profită de persoanele cu dizabilități și de fondurile publice destinate sprijinirii acestora, prin stagii, joburi fictive și contracte precare.

Business Insider Polska scrie că Ewa, o femeie cu dizabilități din Polonia, a încercat timp de un an să își găsească un loc de muncă.

După un timp, aceasta a ajuns la o organizație care era dispusă să o ajute. Avea sediu fizic, oameni deschiși la dialog și proceduri clare.

Cu toate acestea, a fost redirecționată imediat către o altă fundație, despre care i s-a spus că are cele mai bune relații cu angajatorii și cele mai interesante oferte. Ewa a aflat că doar acolo ar avea șansa să găsească altceva decât joburi de pază, casierie sau muncă auxiliară.

La fundație i s-a recomandat să se retragă din toate celelalte instituții care până atunci o ignoraseră.

„Asta ar putea crea probleme ulterior la decontările fondului”, i s-a spus.

Ștergerea datelor din sistem nu s-a dovedit însă simplă. Abia după mai multe insistențe ferme a reușit să rezolve situația. Atunci i-a venit pentru prima dată ideea că poate nu este nevoie ca cineva să fie ajutat cu adevărat pentru ca sistemul să înceapă să genereze bani.

Când Ewa avea să înceapă în sfârșit munca, urma să descopere cât de apropiate de realitate erau suspiciunile sale.

Fundația i-a recomandat acesteia un job în domeniul publicității și media, potrivit pregătirii sale. Mai mult de atât, urma să lucreze de acasă.

Compania oferea stagii finanțate de stat, în valoare de aproximativ 2.755 de zloți (în jur de 3400 de lei) brut pe lună. Cum Ewa avea deja experiență, s-a decis ca în loc de stagiu să primească un contract de colaborare și să scrie articole pentru site-uri.

„M-a sunat proprietarul firmei. Mi-a lăudat CV-ul și se mira că o persoană cu experiență în media și agenții de publicitate nu își găsește de lucru. Mi-a vorbit despre site-uri, multimedia și texte”, povestește ea.

Ce a descoperit Ewa după ce s-a angajat

Ewa a descoperit că firma pentru care urma să lucreze funcționa într-un mod suspect: nu avea contact direct cu angajații, toate documentele erau trimise online, iar contractul fusese emis pe numele unei alte companii decât cea prezentată inițial.

După verificări, ea a găsit mai multe firme legate între ele, cu aceiași proprietari și domenii de activitate diferite.

Deși avea dubii, situația financiară dificilă a determinat-o să accepte jobul. A urmat apoi un training online anonim, fără camere video, în care participanții primeau doar explicații banale despre folosirea ChatGPT.

După aproape două săptămâni de formalități și instruire, Ewa a primit prima sarcină: redactarea unui text intitulat „tarife Cracovia”.

Ewa trebuia să scrie texte pentru o firmă de design interior. Contractul prevedea că trebuie să producă aproximativ șase mii de caractere pe oră.

Ewa spune că era obligată să producă echivalentul a peste 500 de pagini de text pe lună, în articole generate pe teme absurde precum „tarife Cracovia” sau „tarife Varșovia”, care nu conțineau însă niciun preț real. Ea susține că materialele erau create cu ajutorul inteligenței artificiale, iar firmele implicate păreau conectate între ele într-un sistem opac și confuz.

După ce a scris opt articole, Ewa s-a confruntat cu cereri nesfârșite de corecturi și răspunsuri întârziate, având impresia că munca nu urma să fie acceptată niciodată oficial. 

În cele din urmă, femeia a renunțat la colaborare și a cerut plata pentru timpul lucrat. Firma i-a transmis inițial că nu i se cuvine nimic, motivând că textele aveau greșeli și că trainingurile sau întâlnirile nu reprezentau muncă propriu-zisă.

„La început mi s-a spus că nu merit nimic, deoarece articolele nu erau potrivite. Am insistat, citând legea, și mi-au trimis 133 de zloți (aproximativ 155 de lei). Era o insultă”, povestește ea

Investigația arată că sistemul polonez de sprijin pentru persoanele cu dizabilități este vulnerabil la abuzuri, în condițiile în care angajatorii pot primi subvenții de până la peste 4.000 de zloți lunar pentru fiecare angajat. Experții spun că unele companii profită de acest mecanism recrutând persoane vulnerabile pentru joburi prost plătite, instabile și greu de contestat juridic.

Datele Inspecției Muncii din Polonia arată amploarea problemelor: în 2024, nereguli privind angajarea persoanelor cu dizabilități au fost descoperite în 78% dintre controalele efectuate. Cele mai frecvente reclamații au vizat salariile, programul de lucru, orele suplimentare, hărțuirea și discriminarea pe criterii de dizabilitate.