Pasărea migratoare care nu a mai plecat din România. A rămas să ierneze în țara noastră, unde poate fi observată
0O pasăre rară a ales să-și petreacă iarna în țara noastră. Deși obișnuia să migreze în țările calde, în acest an, tot mai multe stoluri au fost văzute în țara noastră. De vină este iarna blândă care a ținut păsările pe loc, anunță Antena 3.
Văzut în aer, pelicanul creţ este un zburător splendid, în ciuda faptului că este una dintre cele mai grele păsări care zboară. Poate ajunge la o greutate de 15 kg, iar anvergura aripilor se apropie de 3,2 metri – aproape cât o maşină Tico. Este cu puţin mai mare decât pelicanul comun şi se deosebeşte de acesta prin penele creţe de pe ceafă, picioarele gri, irisul deschis la culoare şi sacul gular roşu-portocaliu, în perioada de reproducere. În zbor, e şi mai simplu de recunoscut, sub aripi nu are culoarea neagră.
Altitudinea pe care pelicanul creţ o poate atinge în zbor este de până la 3 km. Pelicanii adulţi pot consuma până la 1,2 kg de peşte zilnic, la care se adaugă, primăvara, şi hrana pentru puii aflaţi în cuib.
Cuibăreşte în colonii
Pelicanul creţ a fost observat de foare multe ori în zona de sud-est a României, pe lacuri, în special în perioadele când iernile au fost blânde. Pelicanul creţ este cel mai mare dintre toţi pelicanii, măsurând 160-180 cm de la vârful ciocului şi până la coadă şi are o anvergură de 310-345 cm. Penele de pe cap şi ceafă sunt moi şi încreţite.
La fel ca toate celelalte specii de pelicani, pelicanii creţi cuibăresc în colonii, mai mici decât cele ale pelicanului comun, de regulă împreună cu alte specii de păsări acvatice.
Loviţi de o boală care face ravagii
Populaţia totală de pelicani creţi din România a fost grav afectată, la începutul sezonului de cuibărit din anul 2022 de o epidemie de gripă aviară. Boala a cauzat mortalitate în masă în rândul pelicanilor în mai multe zone din Balcani, anunţă Societatea Ornitologică Română.
În România, cazurile de mortalitate au fost depistate în timpul vizitelor de monitorizare de la jumătatea lunii martie, pe care reprezentanţii Societăţii Ornitologice Române le-au realizat în zona coloniei de pe Lacul Taşaul.
În acelaşi timp, personalul Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării a semnalat cazuri similare, de mortalitate în masă a pelicanilor creţi, în coloniile de pe Lacul Sinoe.
Pe lângă pierderile cauzate de mortalitate directă, populaţia a fost afectată şi de reducerea considerabilă a numărului de perechi cuibăritoare şi a succesului reproductiv în decursul acestui sezon. Astfel, populaţia cuibăritoare de pelicani creţi din România s-a diminuat cu aproximativ 20%.