Marea autostradă din România plănuită în anii '80 care nu a mai fost realizată. Avea 870 de kilometri și trecea prin 11 județe

Cea mai lungă autostradă din România a fost plănuită la începutul anilor '80, dar nu a fost realizată în totalitate nici până în prezent, deși autoritățile regimului Ceaușescu se arătau optimiste în privința construcției sale.

Prima autostradă din România, tronsonul A1 București - Pitești, a fost inaugurată în 1972, iar în anii următori tronsonul de 95 de kilometri a sporit interesul românilor pentru construcția de autostrăzi.

Deși până în 1990 doar 17 kilometri din Autostrada Soarelui, între Feteşti şi Cernavodă, au mai fost inaugurați de regimul Ceaușescu, planurile autorităților române erau ambițioase.

Încă de la sfârșitul anilor ‘60 autoritățile regimului comunist anunțau inițiative de construcţie a 3.200 de kilometri de autostradă, în toate regiunile istorice ale României.

Traseele autostrăzilor propuse atunci au fost schițate atunci într-o hartă publicată în 1968 de fostul Institut de Proiectări pentru Transporturi Auto, Navale şi Aeriene (IPTANA) cuprindea autostrăzile numite Mureş, Argeş, Făgăraş, Litoral, Ardeal Nord, Prahova, Moldova, Oltenia şi Giurgiu. Toate erau unite între ele şi se întindeau până la frontierele României. Niciuna dintre ele nu a fost realizată în comunism.

Autostrada plănuită în sudul României

La începutul anilor ‘80, românii aflau din revistele de specialitate auto despre noua rețea de autostrăzi din Europa, care avea să străbată și România cu una dintre „ramificațiile” sale.

„La proiectul autostrăzii, sau cum este denumit în organismele internaționale — T.E.M. (Trans-Europa Motorway) participă zece țări și anume: Austria, Bulgaria, Cehoslovacia, Grecia, Italia, Iugoslavia, Polonia, România, Turcia și Ungaria. Lungimea totală preconizată inițial a fost de 2.700 de kilometri, dar, avându-se în vedere multiplele avantaje pe care le reprezintă pentru multe țări această lucrare (avantaje de ordin economic, social, tehnic, turistic etc.) s-a ajuns, în final, ca lungimea T.E.M.-ului să atingă 10.000 de kilometri”, anunța în 1982, Mihai Boicu, atunci directorul Direcției drumurilor din Ministrul Transporturilor și Telecomunicațiilor, în revista Almanah Auto.

Punctul de „start“ era Gdansk, iar rețeaua de autostrăzi transeuropeană urma să treacă prin Varșovia, Cracovia, Brno, Bratislava, Budapesta, Szeged, București, Constanța, Belgrad, Niș, Sofia, Istanbul, Ankara. Acestora urmau să li se adauge alte mari orașe întrucât din Bratislava se face legătura cu Viena și, în continuare, cu Italia, până la Udine, de la Budapesta, prin Zagreb, magistrala urma să atingă coasta Adriaticei la Rijeka, iar de la Niș, prin Skopje, la Atena.

„Lungimea totală a tronsonului românesc al autostrăzii transeuropene va fi de circa 870 de kilometri. Itinerarul pe care se va construi magistrala va străbate 11 județe ale țării și va avea ca punct de intrare localitatea Nădlac (punctul de frontieră din județul Arad), de unde va coborî spre sud urmând ruta Lugoj, Drobeta Turnu- Severin, Craiova, Caracal, București, Constanța. Viitoarea autostradă va avea două căi unidirecționale, fiecare cu câte două benzi de circulație, între cele două sensuri fiind amenajată o zonă verde. Accesul pe autostradă va fi controlat și se va realiza prin intersecții denivelate și noduri rutiere la ramificații”, informa fostul șef al Direcției de drumuri din minister.

În 1982, anunța acesta, Institutul de proiectări al M.T.Tc. a terminat elaborarea studiului de amplasament preliminar al întregului tronson românesc, fiind în curs de elaborare celelalte faze ale documentației tehnice pentru fiecare sector în parte. De asemenea, primii 17 kilometri ai autostrăzii, pe tronsonul cuprins între Fetești și Cernavodă, erau în șantier.

„Ținând seama de necesitățile interne ale traficului rutier, s-a preconizat ca primul tronson important să fie dat în exploatare până în 1990. Acesta va face legătura dintre București și litoralul românesc și va măsura 215 kilometri, scurtând actuala distanță dintre cele două orașe, București - Constanța, cu circa 35 kilometri. Prin construcția podurilor de la Fetești și Cernavodă și prin execuția celor 17 km de autostradă ce unește cele două poduri, practic s-a dat „startul“ în realizarea viitoarei magistrale”, arăta inginerul Mihai Boicu.

Autostrada Soarelui, primul tronson finalizat

Estimările sale cu privire la construcția autostrăzii București - Constanța, până în 1990, nu s-au concretizat. Doar 17 kilometri din Autostrada Soarelui au fost finalizați în anii ‘80, tronsonul Fetești - Cernavodă, inagurat în 1987. La mijlocul anilor 2000 a fost finalizat tronsonul București - Cernavodă, iar în 2012 au fost finalizate ultimele sectoare ale Autostrăzii Soarelui (Cernavodă - Medgidia și Medgidia Constanța).

La mijlocul anilor ‘80 autostrada transeuropeană care traversa partea de sud a României de la vest la est era privită cu optimism în revistele auto, în special datorită lucrărilor la bucata de autostradă din Dobrogea.

La începutul anilor ‘90, proiectul traseului inițial al autostrăzii românești din Rețeaua TEM a fost înlocuit cu noi planuri, care vizau construcția a 1.000 de kilometri de autostradă într-un deceniu: 380 de kilometri urmând să fie realizați între 1992 și 1995 și alți 620 de kilometri, între 1995 și 2002.

Alte trasee alese în anii '90

Programul de construcţie a autostrăzilor în România, elaborat în 1992, a fost împărțit în două etape. Prima dintre ele viza lucrări în perioada 1992 - 1995 pe traseele: Bucureşti - Fundulea, de 26,5 kilometri; Fundulea - Fetești, de 107,6 kilometri; Cernavodă - Constanța, de 64,5 kilometri; Bucureşti - Pitești, de 96 kilometri; Bucureşti - Giurgiu, de 44 kilometri; Centura Bucureşti Sud, de 40 kilometri.

Etapa a II-a viza autostrăzi care urmau să fie construite în perioada 1995 - 2002 pe traseele: Pitești - Sibiu, de 160 kilometri; Sibiu - Deva, de 130 kilometri; Deva - Nădlac, de 170 kilometri: Bucureşti - Braşov, de 160 kilometri.

În anii ‘90 nu au fost inaugurate tronsoane de autostradă, iar cu excepția Autostrăzii Soarelui și Autostrăzii Nădlac - Lugoj, autostrăzile construite în ultimele două decenii în România au fost realizate pe alte trasee decât cel plănuit în anii ‘80.

În prezent, se află în stadiul de proiect Autostrada Sud (A6) București - Lugoj, de 300 de kilometri, care va avea traseul București - Alexandria - Craiova - Roșiori de Vede - Calafat - Drobeta Turnu Severin - Caransebeș - Lugoj. Planurile vizează și construcția unui drum expres între Filiași și Târgu Jiu (DEx2).