Imagini de colecție. Cum arăta cursa auto de coastă de la Sinaia, din anul 1937, la care a concurat și Regele Mihai I VIDEO
0Cursa de coastă de la Sinaia din anul 1937 a fost o competiție automobilistică care a avut loc în perioada 27-28 august. Traseul cursei era de 10 kilometri, cuprinzând serpentinele dintre Sinaia și Bușteni.
Startul cursei a fost dat de regele Carol al II-lea, iar printre cei care au luat parte la eveniment s-a aflat și regele Mihai. La cursă au participat peste 50 de piloți din România, Ungaria, Cehoslovacia, Italia și Germania.
Cursa a fost câștigată de pilotul român Ion Constantinescu, care a parcurs traseul în 2 minute și 41 de secunde, cu o viteză medie de 100 de kilometri pe oră. Pe locul doi s-a clasat pilotul ungar László Bíró, iar pe locul trei, pilotul român Alexandru Popescu-Pechea.
Cursele de coastă erau foarte populare în România în perioada interbelică. Primul raliu organizat între București și Chișinău a avut loc în 1926 și au luat startul atât piloţi din Chişinău, cât şi din alte regiuni ale ţării. În 1929 avea loc un raliu spre Hânceşti, iar în anii 30 competiţiile au început a fi mult mai aproape de standardele europene, fiind organizate mai aproape de standardele şi specificările acestora. În 1934, de exemplu, a debutat cursa de castă de la Sinaia, care a devenit rapid una de reper pentru pasionaţii din România.
Cursele erau organizate pe serpentinele montane, oferind un spectacol spectaculos pentru spectatori.
În cazul cursei de la Sinaia din 1937, spectatorii au putut vedea automobile de ultimă generație, conduse de piloți experimentați. Traseul cursei era foarte dificil, cu serpentine strânse și pante abrupte. Piloții trebuiau să fie foarte atenți și să aibă o mare dexteritate pentru a putea parcurge traseul în siguranță.
Cursa a fost un succes, fiind urmărită de mii de spectatori. Aceasta a contribuit la popularizarea automobilismului în România și a demonstrat că piloții români erau la înălțimea adversarilor lor din străinătate.
Românii care au auzit povești de la bunicii lor care au trăit în acele vremuri sunt nostalgici.
„În perioada interbelică încă mai există șansă unui viitor la fel de prosper și civilizat că pentru orice altă țară din vestul Europei. Din păcate, au rămas doar niște amintiri, cu care ne putem mândri, dar care nu ne-au folosit la nimic, genetică acestui popor modificând-se iremediabil după război”, spus un internaut.