FOTO Rochie scoasă la imprimanta 3D, fără cusături, pe podiumul de la Paris

Designerul olandez Iris van Herpen a lansat luni, 1 iulie, o creaţie vestimentară realizată prin tehnologia de imprimare 3D dezvoltată de compania belgiană Materialise. Rochia a fost prezentată la Săptămâna Modei Haute Couture de la Paris.

Creaţia vestimentară a designerului Iris van Herpen a fost realizată cu ajutorul aplicaţiei de ultimă generaţie a tehnologiei şi revoluţionează, astfel, industria modei şi a designului, aşa cum a revoluţionat şi medicina.

„Este prima noastră colaborare cu Iris van Herpen pentru producerea unei creaţii hibride, cu structuri unice şi transparente, prin tehnica Mammoth Stereolithography – stereolitografie la dimensiuni foarte mari. Datorită tehnologiei de imprimare 3D, rochiile sunt fără cusături şi au croiala personalizată. A fost extraordinar să lucrăm cu Iris van Herpen şi să realizăm modelele sale geometrice complexe. Imprimarea 3D realizează ceea ce niciun manufacturier din domeniul vestimentar nu poate face când este vorba de forme complexe ce trebuie create rapid, dintr-o bucată“, explică Sven Hermans, responsabil pentru relaţia cu clienţii la Materialise.

Cum a fost creată rochia

Creaţia a fost realizată mai întâi pe un calculator, în colaborare cu Isaie Bloch, architect şi artist in grafică computerizată, înainte de a fi optimizată pentru imprimarea 3D prin softul Materialise. În această etapă, au fost identificate şi revizuite eventualele defecte sau nereguli, înainte de a continua cu imprimarea creaţiei.

După aceea, produsul „a prins viaţă“ prin Mammoth Stereolithography, tehnologia prelucrării aditive, utilizată pentru a crea produsul finit din mai multe straturi. Laserele UV scanează produsul într-o răşină lichidă care se solidifică la fiecare contact cu laserul, şi astfel, obiectul 3D prinde, treptat, viaţă.

Materialise a fost susţinută de UE

Materialise a fost lansat ca un proiect universitar cu scopul de a dezvolta aplicaţii de realizare rapidă a prototipurilor. Pe măsură ce compania s-a dezvoltat, a început să furnizeze chirurgilor modele precise ale anatomiei pacienţilor, după efectuarea unor tomografii sau imagistică prin rezonanţă magnetică (IRM), prin transformarea informaţiilor din analize în modele imprimabile. Acestea au îmbunătăţit considerabil, atât diagnosticarea, cât şi planul de tratament chirurgical.

Modelele au fost folosite, de asemenea, pentru realizarea implanturilor şi a protezelor chirurgicale. Prin cercetare continuă şi concentrare pe proiectele de inovaţie susţinute de Uniunea Europeană, aplicaţiile tehnologiei continuă să fie dezvoltate şi din ce în ce mai diversificate, ajungând astăzi să fie utilizate de industriile medicale, auto, design şi pe pieţele de consum.

Compania a devenit astfel lider al tehnologiei de imprimare 3D, contribuind la dezvoltarea industriei europene şi la crearea de noi locuri de muncă. În prezent, Materialise are aproximativ 900 de angajaţi.      

La ce foloseşte imprimanta 3D

Tehnologia de imprimare 3D a devenit foarte importantă  în crearea prototipurilor, realizând modele unice, ce oferă informaţii eficiente, în stadiul de proiect, inginerilor de dezvoltare şi designerilor. Tehnologia a fost utilizată recent de către teatrul La Fenice din Veneţia, pentru spectacolul Madame Butterfly, pus în scenă de artistul japonez contemporan Mariko Mori. Joris Debo, director de creaţie la Materialise, a lucrat cu studioul Mariko Mori pentru realizarea aripilor personajului principal prin tehnologia de imprimare 3D.

„Materialise este un exemplu remarcabil al inovaţiei în Uniunea Europeană. A reuşit să aplice o tehnologie care ajută chirurgii să reconstruiască părţi ale corpului uman unui alt sector de activitate, industria modei. Industriile culturale şi de creaţie ce vor beneficia de acum de această tehnologie reprezintă în prezent 3,3% din economia europeană şi au 6,7 milioane de angajaţi. Aşadar, vorbim despre un proiect din industria de prelucrare de succes din Europa, ce susţine una dintre principalele noastre industrii de export”, a comentat Michael Jennings, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, responsabil pentru cercetare, ştiinţă şi inovare.

Proiecte finanţate de UE

În anul 2014, Uniunea Europeană va lansa un nou program de finanţare dedicat proiectelor de cercetare şi inovare, denumit Horizon 2020, cu o durată de şapte ani. Din anul 2007, Uniunea Europeană a investit aproape 50 de miliarde de euro în proiecte de cercetare şi inovare pentru a susţine competitivitatea economică a Europei şi pentru a extinde graniţele cunoaşterii. Bugetul Uniunii Europene pentru proiecte de cercetare reprezintă aproximativ 12% din totalul cheltuielilor publice pentru cercetare al celor 27 de state membre UE şi are în vedere în special domenii precum sănătatea, mediul înconjurător, transporturile, industria alimentară şi energia.

De asemenea, au fost derulate parteneriate în domeniul cercetării cu firme din industria farmaceutică, aerospaţială, auto şi electronică, pentru a încuraja investiţiile şi dezvoltarea sectorului privat şi crearea de noi locuri de muncă pentru persoanele cu studii superioare. Horizon 2020 se va concentra mai departe pe transformarea ideilor extraordinare în produse, procese şi servicii comercializate pe piaţă.