Dresurile de nylon au împlinit 75 de ani: de la Adesgo la ciorapii Diamond, preferaţii româncelor

0
Publicat:
Ultima actualizare:

De la dresurile cu portjartiere la ciorapii fără degete sau cu efect anti-celulitic, ce mai reprezintă astăzi piesa vestimentară obligatorie odată?

În 1939, în această perioadă, chimistul Julian W. Hill descoperea accidental un component chimic care urma să revoluţioneze viaţa de zi cu zi a femeilor din toată lumea. În căutarea unui substitut al materialului natural din care erau realizate dresurile, mătasea, angajatul companiei chimicale DuPont descoperea prima fibră sintetică, cunoscută drept nylon. 

Revoluţia dresurilor

Dresurile de nylon şi-au făcut imediat apariţia pe piaţă, fiind urmate de periuţe de dinţi, suturi chirurgicale şi instrumente pentru pescuit realizate din acelaşi material. Costau dublu faţă de ciorapii din mătase, dar femeile erau fericite să cheltuiască atât pentru ciorapi strălucitori şi puternici. Primii ciorapi de nylon au apărut în magazinele din New York, doar în prima zi fiind vândute peste 72.000 de perechi. Piaţa japoneză de mătase s-a prăbuşit aproape peste noapte. Patru milioane de perechi de dresuri erau vândute zilnic numai în Statele Unite ale Americii. 

Nylonul a devenit esenţial în acea perioadă tulbure a istoriei, aşa că folosirea lui a fost restricţionată, din cauza constrângerilor celui de-Al Doilea Război Mondial, în 1942. A început să fie folosit pentru fabricarea corturilor, paraşutelor şi a frânghiilor, de către armata americană. 

„Marea revoluţie a ciorapilor a avut loc în Al Doilea Război Mondial. Explozia foarte puternică a fost după marea criză din timpul războiului, când femeile îşi pictau dunga de la ciorapi cu creionul de ochi, astfel încât să pară că au ciorapi”, povesteşte analistul de modă Alin Gălăţescu.

Dresurile au revenit pe piaţă, la finalul războiului, într-o variantă şi mai bună, graţie dezvoltării mijloacelor tehnologice. În acei ani, s-au înregistrat vânzări uriaşe, odată cu refacerea economică post-război. Însoţiţi de jartiere, devenite faimoase în 1932 datorită actriţei Marlene Dietrich, ciorapii devin articole vestimentare folosite pentru evidenţierea trăsăturilor femine. 

În anii '50, progresele tehnologice au permis fabricarea ciorapilor mult mai fini, în mai multe culori, fapt care a permis reducerea costurilor. Zece ani mai târziu, apariţia colanţilor a umbrit, pentru o perioadă, accesoriul, fiind consideraţi mult prea incomozi comparativ cu noile invenţii. Descoperirea noilor fibre, precum elastanul, denumit şi lycra sau spandex, a sporit diversitatea obiectelor vestimentare. 

De ce iubim dresurile?

„La început, aveau o funcţionalitate termică, practică, după aceea au început să funcţioneze printr-o cale mult mai plastică, culminând cu anii '80, când a fost o demenţă a modelelor de ciorapi, care făceau parte integrantă a garderobei feminine. Când gândeai o ţinută, o gândeai de la bluză, fustă, ciorapi, pantofi, accesorii diverse. Aveau propria secţiune şi importanţă”, spune Alin Gălăţescu.

Specialistul este de părere că astăzi a dispărut această tradiţie. „Astăzi sunt situaţi mai degrabă în zona tehnică, decât în cea plastică. Sunt purtaţi împotriva frigului, ca să integreze un ansamblu mai elegant, să nu se vadă degetele în pantofi şi să nu apară raportul între pantofi şi fustă sau rochie”, explică acesta. În opinia specialistului, anii '80 şi '90 au reprezentat perioada de glorie a ciorapilor de nylon în România. 

   

Dana Săvuică a fost una dintre ambasadoarele ciorapilor brandului românesc Adesgo, între 1993 şi 1997. Anul în care modelul a început să reprezinte compania autohtonă a coincis cu anul în care au apărut ciorapii din lycra la noi în ţară.

„În acea perioada, româncele purtau ciorapii ca o completare a ţinutei şi era chiar o tradiţie, preluată de la mame şi bunici, care punea accentul pe eleganţa piciorului într-un ciorap fin, cât şi pe eticheta vestimentară a femeii în societate”, îşi aminteşte Dana Săvuică. La începutul anilor '90, aceasta a fost aleasă să devină imaginea brandului, în contextul în care participase deja la mai multe prezentări ale brandului. Dana Săvuică a avut „şansă să promoveze ciorapii Diamond”, după ore de probe, pregătiri artistice şi tehnice, fapt ca presupunea că poate prezenta ciorapii şi la târguri de profil. 

Ciorapii astăzi: doar în medii oficiale

Dar lucrurile s-au schimbat mult de atunci, observă Dana. „Tendinţa de astăzi este de a nu mai purta ciorapi fini, doar dacă vorbim de anumite domenii care cer acest protocol vestimentar. Se preferă piciorul gol, mai ales când se poartă pantoful peep-toe (cu vârful descoperit) sau sandale, inclusive la ghete sau cizme. A revenit în actualitate ciorapul gros, dens ca textură, în culori şi imprimeuri tari, purtat la diferite ţinute moderne”, spune fostul model. 

Dresurile fine sunt purtate în permanenţă de către femeile care activează în companii, bănci şi în mediul instituţional, indiferent de sezon. O tendinţă ascendentă, în opinia Danei, o reprezintă ciorapii medicinali, care au efect anti-celulitic. Astfel, sunt două necesităţi combinate într-una singură.

În ceea ce priveşte opţiunile personale, Danei Săvuică încă îi mai plac ciorapii, mai ales în sezonul rece. „Îi prefer pe cei maţi, întrucat fac piciorul fin şi mă feresc de cei lucioşi care au un efect 3D, care arată piciorul mai mare. De asemenea, când doresc să port un pantof peep-toe, am descoperit ciorapul cu degete, cel care îmbracă piciorul, dar lasă degetele libere, astfel încât poţi păcăli vizual”, împărtăşeşte Dana secretele ei.

Ştiaţi că...

La finalul celui de-Al Doilea Război Mondial, când a fost reluată producţia de dresuri din nylon, oferta n-a putut susţine cererea, motiv pentru care au avut loc „protestele nylon”, când femeile se băteau pe ciorapi. 

Actriţa Betty Grable şi-a oferit la licitaţie dresurile, în 1943, pentru suma de 40.000 de dolari. 

53% din femei încă poartă dresuri fine, în ciuda ofertelor existente pe piaţă

44% din femei cumpără dresuri pentru a le purta în dormitor, în timp ce 69% din bărbaţi preferă varianta cu bandă elastică. 

Citeşte şi:

Portretul femeii în presa interbelică. Nicolae Iorga: „Ciorapii acopăr picioarele lipsite de baie“

Garderoba vintage: zece stiluri vestimentare care ar trebui să revină la modă în 2014

Mai multe pentru tine:
Cele 3 zodii care vor avea un înger păzitor alături de ele, începând de pe 25 februarie. Norocul le va surâde, în sfârșit, și acestor nativi
Top 7 sandwich makere 2026: Transformă gustările acasă în adevărate delicii gourmet, rapid și fără efort
Cel mai bun multicooker electric în 2026: Top 7 alegeri testate care îți economisesc timp și bani
Cele mai bune aparate de gătit cu aburi în 2026: Top 5 modele eMAG pentru mese rapide, sănătoase și fără grăsimi – magia aburului în bucătărie
Crocant, sănătos, rapid, fără ulei și fără stres – Cele mai bune air fryere din 2026 care îți vor schimba modul de a găti! Profită de ofertele eMAG
Top mașini de pâine 2026 testate și recomandate. Secretul pâinii perfecte acasă: proaspătă, sănătoasă și fără efort
Primele zile din mariajul lui Andrew spun multe despre apetitul lui sexual! Regina, nevoită să intervină pentru a opri excesele
„SANADOR, vreau să-ți mulțumesc că ieri m-ai lăsat să mor”. Experiența de coșmar trăită de Lidia Bodea, directoarea Humanitas, în clinica privată
De ce tot mai mulți români aleg să monteze chiuveta sub fereastră în bucătărie. Care sunt, de fapt, avantajele
Funcționara a izbucnit în râs când a auzit cum o cheamă pe fiica ei. Ce a trăit Larisa Udilă la Evidența Populației: „Mi-au spus că nu se poate înregistra. Am plecat plângând”
Top 7 prăjitoare de pâine 2026 – Ghid complet pentru dimineți perfecte și alegeri fără regrete