Descoperire surprinzătoare: omul modern are în ADN urme ale unei specii necunoscute
0Noile studii indică faptul că printre strămoșii noștri se află și specii complet necunoscute de către oamenii de știință. Prezența lor a fost sesizată în ADN-ul unuia dintre strămoșii omului modern care trăia în zona asiatică.
Evoluția hominidelor a fost un proces extrem de complex și departe a de fi cunoscut în totalitate de oamenii de știință. Sau mai degrabă are o mulțime de necunoscute și totodată prea puține lucruri știute cu certitudine.
Apariția omului modern este unul dintre aceste mistere ale istoriei. Se știe că a apărut pentru prima dată în Africa cu 300.000 de ani în urmă, pe baza unor fosile descoperite în Maroc. Ulterior prin teste genetice ale fosilelor de homosapiens realitatea devine tot mai complexă privind originile sale. De-a lungul timpului, omul modern care a migrat din teritoriile africane a cunoscut noi aporturi genetice cu noi caracteristici rasiale. Printre altele, testele arată că Omul de Neanderthal dar și Omul de Denisova și-a adus contribuția genetică la formarea omului din prezent. Un nou studiu realizat de specialiști, pe baza testelor ADN vine cu rezultate de-a dreptul șocante.
În compoziția genetică a omului modern se află și materialul genetic al unei specii total necunoscute. Nu seamănă nici cu neanderthalienii dar nici cu homosapiens. Oamenii de știință cred că Omul de Denisova, din zona Asiei s-a împerecheat cu o specie total necunoscută, și nu ocazional, ci în mod repetat în așa fel încât materialul genetic al acelei specii a fost transmis cu succes omului de astăzi.
„Ne uităm la o lume de tipul „Stăpânul inelelor”
Studiile genetice indică faptul că genomul omului modern conține secvențe de ADN aparținând unei specii complet necunoscute. Rezultatele acestor studii au fost prezentate săptămâna trecută la o sesiune științifică, Royal Society, ținută la Londra, având ca temă ADN-ul antic. Descoperirea sugerează că a existat o încrucișare între speciile umane vechi din Europa și Asia în urmă cu mai bine de 30.000 de ani. Dar, mult mai semnificativă a fost descoperirea că acestea s-au împerecheat și cu o specie misterioasă din Asia, care nu este nici homosapiens, nici om de neanderthal.
În momentul de față nu se știe despre ce specie este vorba. Cert este că respectiva specie s-a încrucișat în mod repetat cu Omul de Denisova, o altă subspecie enigmatică care a trăit în Asia acum câteva zeci de mii de ani în urmă și în cele din urmă a dispărut. La rândul lor denisovanii, înainte să dispară ca specie s-au încrucișat cu omul modern, iar genele misterioase au fost transmise până la omul de astăzi. Specialiști precum Chris Stringer, paleoantropolog la Muzeul de Istorie Naturală din Londra, au recunoscut că „nu au nici cea mai vagă idee despre ce ar putea fi specia misterioasă”, au precizat pentru Ancient Origins.
Prezența genomului necunoscut a fost detectată în doi dinți și un os al unui denisovan, descoperiți într-o peșteră din Siberia. „Ceea ce se conturează ca imagine este că a fost vorba de o lume de tip «Stăpânul Inelelor», că au existat multe populații de hominizi ”, a precizat pentru Ancient Origins, Mark Thomas, genetician evoluționist la University College London.
Povestea evoluției umane, o dovadă clară a iubirii neîngrădite
Prezența unor gene străvechi de la specii necunoscute este totuși o poveste cunoscută pentru antropologi și geneticieni. Și asta în condițiile în care genele din fosile au arătat că strămoșii multor oameni, care trăiesc astăzi, s-au împerecheat cu neanderthalienii și cu denisovanii, ambele dispărute acum 40.000 de ani.
Pe scurt, mulți dintre oameni de astăzi au încă gene de neanderthalieni sau denisovani, vechi și de aproape 200.000 de ani. Unele caracteristici, precum părul roșcat, de exemplu, sau musculatura puternică, le-am moștenit probabil și de la strămoșii neanderthalieni sau denisovani. Specialiștii spun însă că asta nu este totul. Dacă era cumva de înțeles împerecherea dintre homosapiens și Homo Neanderthaliensis, având în vedere asemănările de ordin fizic și probabil și de limbaj articulat, omenii de știință spun că în genomul nostru există și urmele unor specii mult mai vechi. Unele total necunoscute.
O mulțime de studii sugerează că strămoșii tuturor celor trei grupuri (sapiens, neanderthaliensis, denisovani) s-au amestecat cel puțin de două ori cu linii „fantomă” și mai vechi de hominizi dispăruți și astăzi necunoscuti. Se bănuiește că denisovanii sau neanderthalienii sau poate chiar și homosapiens s-au împerechat inclusiv cu Homo Erectus, o specie super-arhaică care a părăsit Africa acum 1.8 milioane de ani și s-a răspândit în întreaga lume, cu precădere în Europa și Asia. Homo Erectus a dispărut acum 117.000 de an, dar a coexistat timp de peste 100.000 de ani alături de Omul de Neanderthal, Denisovani și homosapiens. „Este acum clar că încrucișarea între diferitele grupuri de oameni s-a petrecut cu mult timp în urmă”, spune biologul Murray Cox de la Universitatea Massey din Noua Zeelandă, pentru „Science”.
În revista „Science Advances Today”, geneticianul Alan Rogers, de la Universitatea din Utah, a publicat o parte a rezultatelor cercetărilor echipei sale. Oamenii de știință au identificat variații în genomurile diferitelor populații umane, inclusiv europeni, asiatici, neanderthalieni și denisovani. Pe scurt, s-a ajuns la concluzia că strămoșii neanderthalienilor și denisovanilor s-au încrucișat cu o populație super-arhaică care s-a separat de alte specii umane acum două milioane de ani în urmă. Împerecherea a avut loc probabil în afara Africii, acum 600.000 de ani în urmă.
„Cred că super-arhaicii au făcut parte din primul val de hominizi care au părăsit Africa. Au rămas în Eurasia, în mare parte izolați de africani, până acum 700.000 de ani, când neandersovanii (strămoșul comun al omului de neanderthal și a celui de Denisova) au părăsit Africa și s-au încrucișat cu ei”, preciza Rogers pentru „Science”.
Cel puțin doi hominizi super-arhaici s-au încrucișat cu strămoșii neanderthalienilor, denisovanilor și oamenilor moderni. Mai târziu, aceste trei grupuri s-au întâlnit și s-au amestecat la rândul lor, lăsând urme complexe în genomurile fiecăruia. Nu se știe însă care sunt acele specii super arhaice. Ele reprezintă încă un mister. La rândul lor, purtătorii principali ai acelui genom misterios, adică cei care s-au împerecheat cel mai mult cu acea specie necunoscută, sunt oamenii de Denisova, altă ramură umană enigmatică. Acești denisovani semănau destul de bine cu Omul de Neanderthal, dar totuși prezentau caracteristici faciale deosebite și au locuit doar în Asia.