Bacterii, insecte sau fungi în loc de carne, dar cu gust de carne. Alternativele propuse pentru a salva mediul și sănătatea

Statisticile și studiile de specialitate arată că, în lume, consumul de carne a explodat. Mulți specialiști în sănătate, dar și activiști de mediu, se gândesc cum să înlocuiască cu alternative proteice, consumul de carne, tocmai pentru a limita poluarea dar și îmbolnăvirea populației.

Carnea este bogată în proteine și, conform piramidei alimentare, o parte importantă a unui meniu echilibrat. De altfel, carnea conține mulți aminoacizi și nutrienți necesari refacerii organismului și dezvoltării musculare.

Excesul de carne, însă, se poate dovedi devastator pentru organismul uman. Mai ales, excesul de carne roșie, precum cea de vită, porc sau oaie. Mai precis crește riscul de cancer în zona stomacului și a intestinului gros. În plus crește riscul apariției bolilor cardiovasculare, mai ales prin obezitate și colesterol crescut. Tocmai de aceea specialiștii în sănătate spun că acest consum exagerat de carne ar trebui limitat și înlocuit parțial cu vegetale sau produse bogate în fibre.

Totodată activiștii de mediu spun că nevoia mare de carne, tradusă într-un număr foarte mare de animale domestice pentru sacrificiu strică mediul înconjurător. Pentru înlocuirea, măcar parțială a consumului de carne, fără a afecta nevoia de proteine, mai ales în țările civilizate, a fost propuse mai multe alternative alimentare. 

Carnea, apanajul civilizației și al potenței financiare

Conform statisticilor oferite de revista Nature, în țările bogate, civilizate, în special cele de pe continentul Nord-American, Europa sau Extremul Orient, consumul de carne a explodat în ultimele decenii. Numai în Statele Unite, un american obișnuit, consumă anual peste 120 de kilograme de carne.

Cu cât populația este mai bogată, cu atât consumul de carne crește. De exemplu, populația prosperă din China, consumă tot mai multă carne, arată aceeași publicație. În Europa, situația este asemănătoare, existând inclusiv în Estul Europei o tradiției a consumului masiv de carne.

Conform specialiștilor de la London School of Hygiene & Tropical Medicine, un om are nevoie, zilnic, de 50 de grame de proteină. Dar în zone precum America de Nord sau Europa se consumă, zilnic, mai mult decât dublul acestei cantități. Semnalele de alarmă trase de specialiști arată că acest consum exagerat atrage apariția unor boli grave, cea mai îngrijorătoare fiind cancerul de colon.

În paralel activiștii de mediu atrag atenția că nevoia tot mai mare de carne, atrage după sine o creștere a spațiilor de creștere a animalelor, a deșeurilor rezultate dar și a creșterii numărului de spații de procesare, poluante pentru mediul înconjurător. Creșterea spațiilor de pășunat afectează, deja, de aproape trei secole mediul înconjurător, prin distrugerea habitatelor. 

Se cere reducerea consumului de carne cu 75%

Un raport, din anul 2019 al EAT Lancet Commission arată că populația globului, mănâncă atât de mult carne încât deja pune presiune pe animale dar și pe ecosistem, în general. Tocmai de aceea , concluzia comisiei arată că este necesară reducerea cu 75%  a producției de carne roșie, mai ales porc și vită.

În același timp, ar trebui ca producția de fructe, legume și semințe sau nuci să se dubleze. În plus, se caută alternative la carne, care să imite textura acesteia dar și aportul nutritiv. Un studiu arată că dacă s-ar înlocui doar 20% din consumul mondial de carne , cu proteine microbiene, de exemplu, până în 2050, defrișările de pădure s-ar reduce la jumătate. 

Plante și insecte, o alternativă propusă

În acest context au fost propuse mai multe alternative alimentare. Unele dintre acestea care să semene cu carnea, din punct de vedere al texturii, gustului dar și al aportului proteic. Vegetalele sunt primele pe listă.

Soia, de exemplu, a fost una dintre primele alternative la carne. Produsele din soia, au încercat să imite preparatele deja consacrate. Soia a stârnit însă îngrijorare prin prezența alergenilor și hormonilor, iar proteinele din mazăre încep să devină o nouă alternativă viabilă. Din soia sau din mazăre se fac felii de salam vegetal, cârnați, cremvurști și multe altele.

Pentru a imita cât mai fidel textura și gustul și aceste produse pe bază de plante, ajung să fie intens procesate și să conține aditivi, coloranți, potențatori de aromă. Pe lângă vegetale, o altă alternativă cunoscută este cea a produselor pe bază de insecte. Burgerii făcuți din  gândaci sunt deja pe piață de ani buni. În plus, în Europa se produc peste 6000 de tone de proteină extrasă din insecte, în fiecare an, din ferme de insecte și stații de procesare.

În principal sunt folosiți greierii, cosașii, diverse larve de insecte și viermele de făină. Făina rezultată din măcinarea greierilor și lăcustelor este deja cunoscută și disponibilă aproape peste tot. Marele incovenient al acestei alternative este costul ridicat al produselor și derivatelor. 

Fungi, alge și bacterii

O altă alternativă care să imite carnea ca și conținut proteic dar și din punct de vedere al texturii și gustului, este folosirea fungilor, algelor și anumitor tipuri de bacterii. De fapt, aceste alternative încep să câștige teren, mai ales că există un interes în cercetare pe această ramură.

De exemplu, fungii filamentoși fermentați în laborator pot produce alimente cu conținut mare de proteine, fibre și să aibă o textură asemănătoare cărnii de pui. O versiune produsă din Fusarium venenatum găsită în grădinile din Marea Britanie a intrat pe piața englezească în 1980 iar în Statele Unite în 2000.

Alte alternative constau în producerea de proteină cu ajutorul unor bacterii. Acestea produc proteină din dioxid de carbon, din aer, dacă sunt hrănite cu hidrogen. O companie finlandeză produce, de exemplu, o pudră proteică pentru consum uman folosind xanthobacter. Algele, la rândul lor sunt o alternativă deja cunoscută și folosită de decenii.