Azi este ziua mondială fără telefon mobil. De unde a pornit inițiativa
06 februarie a fost declarată Ziua mondială fără telefon mobil. O provocare pentru fiecare dintre noi este să vedem cât de mult putem rezista fără telefoanele mobile, de care în era digitală, am devenit tot mai dependenți. Excepție fac, desigur, situațiile de urgență.
Peste 5,22 de miliarde de oameni, din întreaga lume, utilizează în ziua de astăzi telefonul mobil, arată datele DataReportal. Medicii specialiști atrag constant atenția asupra faptului că utilizarea eexcesivă a dispozitivelor electronice poate avea efecte nocive.
Ziua mondială fără telefon mobil, inspirată după un roman francez
Philip Marso, scriitor specialist în telefonie mobilă, a avut inițiativa unei astfel de zile încă din anul 2001. Cu doi ani înainte, în 1999, el a publicat romanul „Tueur de portable sans mobile apparent”. Cartea umoristică are drept personaj principal telefonul mobil și dorește să atragă atenția asupra impactului pe care îl are mobilul pentru relațiile umane, sănătate și mediulu înconjurător.
Pentru anul acesta, cu prilejul sărbătoririi ediţiei cu numărul 23 a inițiativei sale, Phil Marso ne propune să cugetăm asupra legăturii dintre telefonul mobil şi salvarea de vieţi omeneşti pe de o parte, respectiv pierderea de vieţi, pe de alta. Ideea pentru o asemenea dezbatere i-a venit lui Marso în urma unui dialog avut cu şeful serviciilor de salvamont din Chamonix, conform mobilou.net. Acesta i-a relatat că mulţi turişti aflaţi în dificultate pe munte au putut fi salvaţi datorită telefonului mobil.
În primul rând, turișii au putut apela imediat salvamontul, iar în al doilea rând, activarea funcţiei de geolocaţie a dispozitivului mobil le-a permis salvatorilor să-i găsească în timp record.
Pe de altă parte, însă, tot în astfel de situații, telefonul mobil poate fi fatal. Călătorii au ajuns să se rătăcească în zonele montane și să se accidenteze tocmai din cauza atenţiei exagerate acordate telefonului mobil în timpul drumeţiei. Folosirea excesivă a dispozitivului i-a determinat să ignore marcaje montane şi alte pericole. Mai mult, dorinţa de imortaliza momente impresionante prin forografii de tip selfie, în vederea distribuirii pe reţelele de socializare îi poate determina pe unii să îşi asume riscuri extreme, lucru care a produs inclusiv decese în întreaga lume.
Exemple asemănătoare pot fi găsite şi în alte alte contexte, precum traficul rutier.
Conform spuselor sale, Phil Marso recunoaşte utilitatea dispozitivelor mobile de comunicare, însă doreşte să atragă atenţia asupra pericolelor la care duce folosirea lor excesivă şi asupra dependenţei create.
Efectele nocive ale dependenței de telefon
Specialiștii susțin, de asemenea, că tehnologia poate fi tât o binecuvântare, cât şi un blestem. Utilizarea sa excesivă și menţinerea comportamentului compulsiv duc la anxietate, depresie, tulburări de somn, relaţii conflictuale, performanţe slabe la şcoală sau serviciu. Concluzia finală este că, astfel, se poate ajunge la consecinţe grave la nivel psiho-social.
„S-a dovedit că utilizarea excesivă şi cronică a telefonului mobil modifică, din punct de vedere chimic, circuitele de tip recompensă de la nivelul creierului, unul dintre neurotransmiţătorii afectaţi în mod special fiind acidul gama aminobutiric, care reprezintă un neurotransmiţător care poate produce calmare sau euforie şi intervine în controlul emoţiilor, în special al fricii şi anxietăţii. O altă disfuncţie fizică s-a înregistrat la nivelul materiei cenuşii, parte constituentă a creierului, conectată la partea sistemului nervos central, responsabilă de controlul motor, al memoriei şi emoţiilor, observând-se un regres în volum al acesteia, disfuncţie observată în mod similar şi la persoanele cu consum nociv de substanţe cu potenţial psihoactiv”, a susţine dr. Andra Şerban, medic psihiatru, potrivit Agerpres.
Soluţia nu este renunţarea la telefonul mobil, ci folosirea acestuia cu moderație.
Datele ANCOM arată că România avea 22,6 milioane de utilizatori activi de telefonie mobilă, în anul 2016.